» Persoane cu inteligenta vie, dar suferind de slabiciune pe fizic ; partea superioara a corpului emaciata ; partea inferioara semihidro-pica; predispuse la afectiuni pulmonare si hepatice (Calc., Phos., Sulph.); mai ales la extremele vietii: copii si batrani.
» Boli cronice profunde, progresi.
» Dureri: surde, apasatoare sau tractionare; mai ales pe partea dreapta < de la ora 4 la 8 p.m.
» Afecteaza partea dreapta; durerea poate migra dinspre dreapta spre stanga : gat, torace, abdomen, ficat, ovare.
» Copii: slabi, emaciati, cu capul bine dezvoltat, dar cu trup firav, bolnavicios.
» Sugari care g toata ziua si dorm toata noaptea (inrs fata de Jal., Psor.).
» Tulburari iscate de spaima, furie, umilire sau suparari cu nemultumire neexprimata (Staph.).
» Avar, lacom, zgarcit, rautacios, lipsit de curaj (las).
» Iriil: la trezirea din somn este morocanos, prost dispus; pornit impotriva tuturor, ii loste si tipa la ei; se infurie usor; nu suporta contrazicerea sau impotrivirea din partea altora; cauta cearta, isi iese din fire.
» Pacientul ge toata ziua, nu se poate linisti; foarte sensibil, ge si cand cineva ii multumeste.
» Frica de barbati; de singuratate, iriil si melancolic; teama de a fi singur (Bim., Kali c, Lil. t.).
» Ten palid, murdar, aspect nesanatos; pamantiu, adanc brazdat; pare mai batran decat este ; freamat al aripilor nasului (Ant. t.).
» Catar: uscaciunea mucoasei nazale, nasul este infundat noaptea si pacientul trebuie sa respire pe gura (Am. c., Nux v., Samb.); fornait; copilul tresare din somn si isi freaca nasul; catar la radacina nasului si sinusurile frontale; cruste si dopuri elastice (Kali bi.. Mar. v.).
» Difterie: zona orofaringiana de culoare rosu-inchis spre maro, depozit care se extinde dinspre amigdala dreapta spre cea stanga sau coboara dinspre fosa nazala spre amigdala dreapta, < dupa somn sau dupa ingestie de lichide reci (dupa lichide calde: Lach.).
» Tot ce mananca are gust acru; eructatii, arsuri gastrice; arsuri gastrice cu salivatie; voma acra (intre frison si febra).
» Foame vorace; cu cat mananca mai mult, cu atat ii este mai foame; dureri de cap daca nu mananca.
» Afectiuni gastrice; flatulenfa acumulata excesiv; senzatie constanta de satietate ; apetit bun, dar dupa cateva inghitituri simte ca mancarea i se opreste in gat si se simte umflat la stomac; fermentatie abdominala cu borborisme si croncaneli zgomotoase, mai ales in partea inferioara a abdomenului (in partea superioara -Carbo-v.; intregul abdomen - Cinch.); senzatie de plenitudine, neameliorata prin eructatii (Cinch.).
» Constipatie: inca de la pubertate; la femei, de la ultima lauzie; cand e plecat de acasa; la sugari ; cu impuls de defecatie ineficient; rectul se contracta si iese in afara in timpul defecarii; se dezvolta si hemoroizi.
» Nisip rosu urinar pe scutecele sugarului (Pbos.); copilul ge inainte sa urineze (Bor.); dureri in spate, calmate cand urineaza; colici renale pe partea dreapta (pe stanga: Berb.).
» Impotenta : a tinerilor, din cauza onanismului sau exceselor sexuale ; penis mic, rece, relaxat; batrani ce au dorinta intensa dar erectii imperfecte ; adoarme in timpul actului sexual; emisii premature.
» Uscaciune vaginala; arsura in timpul si dupa contactul sexual (Lys.); fiziometrie (emisie de gaze prin vagin).
» Scurgere de sange din organele genitale, la fiecare scaun.
» Fetusul pare ca face tumbe (intrauterin).
» Hernie: pe dreapta; remediul a vindecat multe cazuri, mai ales la copii.
» Pneumonie: neglijata sau tratata gresit; este implicata in special baza plamanului drept; remediul e dat cu scopul de a grabi absorbtia sau expectoratia.
» Tuse: adanca, gaunoasa; starea nu se amelioreaza prea mult nici cand elimina cantitati mari de mucus.
» Un picior este fierbinte, celalalt rece (Cinch., Dig., Ipeca).
» Se trezeste noaptea infometat (Cina, Psor.).
Relatii: Complementar - Iod. Efectele negati ale ingestiei de ceapa, paine, vin, spirtoase, ale fumatului si mestecatului de tutun (Ars.). Urmeaza favorabil dupa: Calc, Carbo-v., Lach., Sulph. Rareori este indicat sa incepem tratamentul unei boli cronice cu Lyc, cu exceptia situatiei in care este foarte clara imaginea lui de la bun inceput; este preferabil sa se administreze mai intai un alt antipsoric. Lyc. este un remediu care actioneaza profund, pe termen lung, astfel ca nu va trebui repetat decat rar, dupa ce cazul incepe sa se amelioreze.
Agravare: Aproape toate afectiunile se agraaza intre orele 4 si 8p.m. (Hell.: intre orele 4 si 9 p.m., Coloc., Mag. p.).
Ameliorare: Alimente si lichide calde; neacoperindu-si capul; desfa-candu-si hainele (cingatoare, guler).
