» Pacienti anemici si casectici, fie prin pierderea lichidelor vitale (menstre abundente, pierderi seminale), fie prin afectiuni mentale.
» Emaciere mare: slabeste, desi mananca bine (Abrot., Iod.); gatul copiilor se emaciaza rapid in timpul tulburarilor estivale (Sanie).
» Predispozitie de a raci (Calc, Kali c.) foarte accentuata.
» Iriilitate : copil care se enerveaza cand cineva i se adreseaza; ge din orice motiv; se infurie din cauza unor fleacuri, ma-niindu-se si mai mult cand cineva incearca sa-l consoleze.
» Stangaci, grabit, scapa obiectele din mana din cauza slabiciunii nerase (Apis, Bov.).
» Tendinta marcata de a ge; dispozitie trista, lacrimogena, fara cauza (Puls.); consolarea insa ii agraveaza starea.
» Cefalee: anemica, a fetelor de varsta scolara (Calc. p.); de la rasaritul soarelui la apus; ca un cui (clavus) pe partea stanga; senzatie de explozie; fata congestionata, greata si ma inainte, in timpul si dupa menstra; senzatia ca o mie de ciocanase bat in creier, in timpul febrei > > prin transpiratie.
» Cefalee: incepe cu orbire temporara (Iris, Kali bi.), cu straluciri fulgeratoare zigzagate in ochi, transformandu-se intr-o cefalee cu pulsatii; din cauza incordarii vizuale.
» Lacrimare: lacrimile curg pe fata de fiecare data cand tuseste (Euphr.).
» Boala fanului (coriza alergica - n.t.): senzatie de scurmare in nara, ca si cum ar fi un mic vierme acolo; produs prin expunere la soare puternic sau caldura estivala excesiva.
» Senzatie de fir de par pe limba (Sil.).
» Limba: ca o harta geografica, cu pete rosii ca niste herpesuri pe margini (Ars., Lach., Mere, Nit. ac, Tarax.); rbire greoaie, dificila, copii care invata greu sa mearga.
» Constipatie : senzatie de constrictie anala ; senzatie de sfasiere, cu usturime si sangerare dupa scaun; scaun uscat, tare, sfaramicios (Am. c. Mag. m.); intepaturi in rect (Nit. ac.) ; inluntar, nu stie
daca evacueaza gaze sau scaunul (Aloe, Iod., Mur. ac, Olean., Pod.).
» Urina: inluntara, cand merge pe jos, tuseste, rade (Caust., Puls., Scilla); trebuie sa astepte mult pana incepe sa evacueze urina, daca mai sunt si alti oameni prin preajma (Hep., Mur. ac); durere taioasa in uretra dupa aceea (Sars.).
» Emisii seminale: curand dupa coit, cu dorinta sexuala sporita; slabiciunea organelor genitale, cu emisie intarziata in timpul coifului; impotenta, iritatie spinala, paralizie, dupa excese sexuale.
» Apasare, impingere in jos spre organele genitale in fiecare dimineata ; trebuie sa stea jos pentru a preveni prolapsul (Lil. t., Murx., Sep.).
» Flutter cardiac, cu slabiciune si senzatie de lesin < stand culcat (Lach.).
» Pulsatiile inimii scutura corpul (Spig.).
» Parul cade cand este atins, la femei care alapteaza (Sep.); fata uleioasa (unsuroasa), lucioasa, ca si cum ar fi unsa cu grasime (Plumb, Thuja).
» Pentru efectele nedorite ale: maniei (procata de o jignire), alimentelor acide, painii, chininei, ingestiei excesive de sare, cauterizarii de orice fel cu nitrat de argint, suferintei sufletesti, spaimei, vexatiei, jignirii, umilirii sau supararii neexprimate (Staph.).
» Pielite in jurul unghiilor: pielea din jurul unghiilor este uscata si crapata (Graph., Petr.); herpes in jurul anusului si la marginea parului pe ceafa (la indoitura genunchilor: Hep., Graph.).
» Negi pe fata palmara a mainilor (durerosi la atingere : Nat. c).
» Vise: cu hoti care au intrat in casa; cand se trezeste, nu crede ca a visat pana cand nu controleaza (Psor.); vise in care sufera de o sete arzatoare.
» cule de febra, perlate in jurul buzelor; buzele sunt uscate, dureroase si crapate, ulcerate (Nit. ac).
» Contractii dureroase la nivelul tendoanelor din zona poplitee (Am. m., Caust., Guaiac).
» Dorinta de sare (Calc, Caust.); mare aversiune fata de paine.
» Eczema: aspra, rosie, inflamata, mai ales la marginea parului < dupa ingestie excesiva de sare; la malul marii; in timpul unei calatorii pe mare sau pe ocean.
» Urticarie: acuta sau cronica, pe tot corpul, mai ales dupa exercitiu fizic violent (Apis, Calc, Hep., Sanie, Urt.).
» Febra intermitenta: paroxism la ora 10 sau 11 a.m. ; cazuri vechi, cronice, prost tratate, mai ales dupa supresia cu chinina; cu cefalee ; cu pierderea cunostintei in timpul frisonului si fierbintelii; transpiratia > > durerile.
Relatii: Complementar: Apis, actioneaza bine inainte si dupa el.
Nat. m. este remediul cronic ce corespunde Ignatiei (analogul sau
vegetal).
E urmat de Sep. si Thuja.
Nu poate fi repetat prea des in cazuri cronice fara a introduce si un
remediu intermediar solicitat de simptomele respective.
Nu trebuie niciodata administrat in timpul paroxismelor febrile.
Daca ameteala si cefaleea sunt foarte persistente, sau daca prostratia
se prelungeste dupa Natrum, Nux v. va ameliora situatia. Agravare: ora 10 sau 11 a.m.; la malul marii sau la aerul marin;
caldura soarelui sau a sobei; efort intelectual; rbind, scriind,
citind, stand culcat. Ameliorare: Aer liber (Apis, Puls.); baie rece ; mese neregulate;
culcat pe partea dreapta (pe partea dureroasa: Bry., Ign., Puls.).
