» Persoane nervoase, agitate, extrem de sensibile.
» Simptome eratice, dureri care trec neincetat dintr-o parte in cealalta (Kali bi. Puls.), migreaza dintr-o parte a corpului in cealalta in cateva ore sau zile.
» Foarte uituc, distrat; face cumparaturi si pleaca din magazin fara ele (Agn., Anac, Caust., Nat. m.).
» Cand scrie, foloseste prea multe cuvinte sau nu ii vin in minte cele corecte; omite ultima litera sau ultimele litere dintr-un cuvant; nu se poate concentra asupra cititului sau studiului; foarte nervos (Bov., Graph., Lach., Nat. c, Sep.).
» Deprimat, lipsit de speranta; crede ca boala lui este incurabila; crede ca nu are nici un prieten; crede ca nu mai are pentru ce sa traiasca; este gata oricand sa ga (Act., Aur., Calc, Lach.).
» Indispus, iriil; copilul tipa si ge tot timpul, mai ales noaptea (Jal., Nux v., Psor.).
» Teama de a fi singur (Kali c.); de moarte (Ars.), de nebunie (Lil. t.), de a cadea pe scari (Bor.).
» Deprimare cronica; totul pare atat de sumbru incat mai rau nu se poate (Lyc, Puls.).
» Crize de furie, injuraturi si blesteme la cea mai mica provocare (Lil. t.. Nit. ac); extrem de antipatic, uracios, respingator.
» Coriza, cu scurgeri mucoase albe si dense.
» O nara este blocata, cealalta e libera si curge, conditie ce poate alterna; scurgeri iritante, excoriind nasul si buza superioara (Arum t., Cepa).
» Difterie si amigdalita; simptomele trec repetat dintr-o parte in alta.
» Durerea de gat si tusea au tendinta de a incepe si de a se sfarsi o data cu menstruatia; pete galbene sau albe; dureri fulgerand spre ureche.
» Gatul: sensibil la atingerea suprafetei exterioare (Lach.); < inghitind in sec (Ign.) ; dorinta permanenta de a inghiti, desi deglutifia e
dureroasa, aproape imposibila (Mere); dureri extinse spre urechi (Hep., Kali bi.); incep pe stanga (Lach.).
» Aspect lucios, stralucitor al membranelor difterice, al sancrului si ulceratiilor.
» Foame vorace ; oricat ar manca, tot nu e de ajuns; dupa ce mananca e la fel de infometat ca inainte (Casc, Calc, Cina, Lyc, Stron.).
» Senzatie de sfarseala in epigastru; lesin " in stomac.
» Menstre: prea avansate, prea abundente, flux rosu-aprins sub forma de jeturi, sange vascos si filamentos (Croc. : sange filamentos inchis la culoare, negru); sani umflati, durerosi, sensibili inaintea si in timpul menstrelor (Con.).
» Eliminare de gaze din vagin (Brom., Lyc, Nux m., Sang.).
» Sani: inflamati, dureri < orice trepidatie si spre seara; cand urca sau coboara scarile ii fine strans cu mana (Bry.).
» Remediul e util in aproape toate cazurile in care e nevoie sa se opreasca lactatia (Asaf.: pentru a resili sau a spori fluxul laptelui. Lac d.).
» Senzatia ca respiratia se va opri cand sta culcata; trebuie sa se ridice si sa se plimbe (Am. c, Grind., Lach.).
» Oprirea laptelui in timp ce alapteaza, fara eo cauza (Asaf.).
» Palpitatii violente cand sta culcata pe stanga, > > intorcandu-se pe dreapta (Tab.).
» Organele genitale usor exciile, la atingere si apasare cand sta jos sau la frecare, cand merge (Cinn., Coff., Murx., Plat.).
» Cand merge are senzatia ca paseste pe aer, cand sta culcat are impresia ca nu atinge patul (Asar.).
» Dureri de spate: intense, insuporile, de-a curmezisul regiunii
suprasacrale, extinse spre fesa dreapta si nervul sciatic drept,
< odihna sau la prima miscare (Rhus); coloana vertebrala e
dureroasa de la baza craniului pana la coccis; e foarte sensibila la
atingere sau presiune (Chin. s., Phos., Zinc).
Relatii: Similar cu Apis, Con., Murx, Lach., Kali bi., Puls., Sep., Sulph.
In general, actioneaza cel mai bine in doza unica. Probabil ca nici un alt remediu din Materia Medica nu prezinta o mai bogata patogenezie a simptomelor gatului si nici un alt remediu nu il va rasplati mai frumos pe cel care 1-a studiat cu atentie.
Ca si Lachesis, acest remediu a intampinat o puternica opozitie formata din prejudecati si ignoranta, care a fost insa, incet dar durabil, inlaturata de remarcabilele virtuti terapeutice ale reme-diului. A fost folosit cu succes de catre Dioscorides, Plinius si Sextus in emurile antice si redescoperit de Reisig, Bayard si Swan din New York, care l-au utilizat in tratamentul difteriei. Reisig a fost primul care 1-a diluat si dinamizat.
