» Persoane cu temperament usor melancolic, ochi intunecati, tendinta spre deprimare si indolenta.
» Femei cu temperament coleric, cu pistrui si par roscat (Phos.).
» Remediul se adreseaza mai degraba persoanelor subtiri, emaciate, decat celor corpolente; adaptat pentru cei cu psihicul si fizicul schimbat din cauza bolii.
» Menopauza: hemoroizi, hemoragii, bufeuri de caldura si transpiratie fierbinte; cefalee arzatoare in vertex, mai ales la (sau dupa) menopauza (Sang., Sulph.).
» Tulburari rezultand din necazuri de lunga durata ; din amaraciune, spaima, jignire, gelozie sau dragoste inselata (Aur., Ign., Phos. ac).
» Femei ce nu si-au revenit dupa schimbarea din viata lor (menopauza), care nu s-au mai simtit bine de atunci.
» Partea stanga a corpului este mai afectata; afectiunile incep in stanga si migreaza spre dreapta: orul stang, testiculul stang, partea stanga a toracelui.
» Mare sensibilitate la atingere: pe gat, zona stomacului, abdomen; nu suporta atingerea cearsafului sau a pijamalei pe gat sau abdomen, dar nu din cauza ca aceste zone ar fi dureroase sau sensibile (ca la Apis sau Bell.), ci pentru ca atingerile ii produc o stare de disconfort, o enerveaza.
» Nu suporta hainele stranse in jurul gatului sau taliei.
» Extremele de caldura sau frig provoaca o mare slabiciune.
» Alcoolici cu cefalee congesti si hemoroizi, predispusi la erizipel sau apoplexie.
» Cefalee: durere presi sau explozi in tample < la miscare, presiune, aplecare in fata, in decubit, dupa somn; ii este frica sa mearga la culcare deoarece stie ca se trezi cu o astfel de cefalee.
» Aflux de sange la cap: dupa alcool; emotii psihice; menstre suprimate sau neregulate; la menopauza; apoplexie cu lateralitate stanga.
» Greutate si apasare pe vertex (Sep.) ; ca si cum ar avea o bucata de plumb in occiput.
» Toate simptomele, mai ales cele psihice, sunt agrate dupa somn, sau agrarea trezeste persoana din somn; agrarea se produce dormind; deprimat, nefericit, anxios, trist < dimineata la trezire.
» Exciilitate mentala; extaz, cu perceptii aproape profetice; imaginatie antata; loccitate mare (Agar., Stram.); vrea sa vorbeasca tot timpul; sare de la o idee la alta; o singura vorba e de ajuns pentru a o face sa depene o poveste intreaga.
» Constipatie: cu inactivitate, scaunul ramane in rect, fara impuls de defecatie; senzatie de constrictie a sfincterului (Caust., Nit. ac).
» Menstre regulate: prea scurte, reduse, slabe; toate durerile sunt calmate o data cu fluxul; totdeauna se simte mai bine la menstruatie (Zinc).
» Hemoroizi: cu menstre reduse; la climax; strangulati; cu intepaturi puternice iradiind in sus (Nit. ac).
» Orice lucru care se apropie de nas sau gura il impiedica pe pacient sa respire; vrea sa i se faca nt cu entaiul, dar lent si de la distanta (rapid; Carbo-v.).
» De indata ce adoarme, respiratia se opreste (Am. c., Grind., Lac. c, Op.).
» Epuizare fizica si mentala foarte accentuata; tremur in tot corpul, ii vine mereu sa se prabuseasca de slabiciune; agrare dimineata (Sulph., Tub.).
» Epilepsie: se produce in timpul somnului (Bufo); in urma pierderii lichidelor vitale; onanism, gelozie.
» Diateza hemoragica: rani mici care sangereaza lesne si abundent (Crot.-h., Kreos., Phos.); sange intunecat, necoagulabil (Crot.-h., Sec).
» Furuncule, antrax, ulceratii cu dureri intense (Tar.); pustule maligne; escare de decubit; de aspect inchis, albastrui, purpuriu ; tendinta spre malignitate.
» Efectele negative ale ranilor infectate; de la disectii anatomice (Pyr.).
» Senzatie de minge rostogolindu-se in ca urinara.
» Febra care revine anual; paroxism in fiecare primara (Carbo-v., Sulph.); dupa suprimarea febrei cu ajutorul chininei, in toamna precedenta.
» Febra: tifoida, tifos ; stupoare sau delir cu murmurare ; fata pamantie, trasa, mandibula cazuta; limba uscata, neagra, tremurand, scoasa cu dificultate din gura sau care se opreste in dinti la incercarea de a o scoate; conjuncti galbena sau portocalie; transpiratie rece, producand pete galbene sangvinolente (Lyc).
» Difterie si amigdalita, incepand in stanga si extinsa spre dreapta (Lac c, Sabad.); aspect purpuriu-inchis (Naja) < bauturi fierbinti, dupa somn; la deglutitie, lichidele ii provoaca mai multe dureri decat solidele (Bell., Bry., Ign.); prostratie disproportionata fata de aspectul gatului.
Relatii: Complementar: Hep., Lyc, Nit. ac.
Incompatibil: Acet. ac., Carb. ac., Psor. in febra intermitenta, Nat. m. urmeaza favorabil dupa Lach., cand se schimba manifestarile bolii.
Agrare: Dupa somn; atingere; temperaturi extreme; alimente acide; alcool; chinina; mercur; apasare sau constrictie; razele soarelui; primara, ra.
