» Persoane zvelte, iriile, constiincioase, competente, energice, cu par negru, temperament bilios sau sangvin.
» Dispozitie certareata, dusmanoasa, rauvoitoare, nervoasa si melancolica.
» Oameni cu tendinta spre depravare, viata dezordonata, cu constitutie zvelta ; iriili, nervosi, predispusi la indigestie si hemoroizi (Lob.: acelasi gen, dar avand par blond si ochi albastri).
» Nux v. are succes mai ales la pacientii cu caracter pasionat, ardent, cu temperament iriil, nerabdatori, predispusi la furie, ranchiuna
a- si viclenie" (Hahnemann). \' » Anxietate cu iriilitate si tendinta de sinucidere, desi ii este frica de moarte.
» Ipohondri: persoane studioase, literati, care stau prea mult in casa, sufera datorita lipsei de exercitiu fizic, cu probleme gastrice, abdominale si constipatie; mai ales alcoolici.
» Hipersensibil; la stimulii din exterior; la zgomot, mirosuri, lumina sau muzica (Nux m.); probleme minore i se par de nesuportat (Cham.); orice vorba nevinovata il jigneste (Ign.).
» Foarte meticulos, grijuliu, dar foarte usor exciil sau se infurie lesne; irascibil si incapatanat, tenace.
» Efectele nedorite ale cafelei, tutunului, bauturilor alcoolice; alimentelor foarte condimentate si picante ; ingestiei excesive de alimente (Ant. c.); efortului intelectual excesiv si prelungit; modului de viata sedentar; pierderii somnului (Coca, Colch., Nit. ac.) ; substantelor medicamentoase aromatice sau medicamentelor propriu-zise; sederii pe pietre reci mai ales cand emea e calda.
» Este unul dintre cele mai potrivite remedii pentru a incepe tratamentul unor cazuri care au incercat deja diverse tratamente cu mixturi, ceaiuri amare, pastile facute din ierburi si te, leacuri empirice, mai ales substante aromatice sau ceaiuri, dar numai daca simptomele corespund.
» Convulsii fara pierderea cunostintei (Strych.); < furie, emotie, atingere, miscare.
» Dureri furnicatoare, junghietoare, puternice, surde, agravate de miscare si atingere.
» Tendinta de a lesina (Nux m., Sulph.); din cauza mirosurilor; dimineata; dupa ce mananca; dupa fiecare durere din timpul travaliului.
» Nu se poate abtine sa nu adoarma seara, cand sta sau citeste, cu mai multe ore inainte de ora de culcare, si se trezeste la ora 3 sau 4 a.m., recade intr-un somn cu vise in apropierea zorilor, din care e trezit cu greu, apoi se simte obosit si slabit (invers fata de Puls.).
» Catar: fornait, la sugari (Am. a, Samb.); coriza, guturai care se opreste noaptea si curge fluid ziua < intr-o camera incalzita, > > la aer rece; din cauza ca a stat in locuri reci, de exemplu pe trepte de piatra.
» Eructatii: acre, amare; cu greata si voma in fiecare dimineata, cu deprimare psihica; dupa ce mananca.
» Greata: constanta ; dupa ce mananca; dimineata; din pricina fumatului; pacientul spune : daca as putea voma m-as simti mult mai bine".
» Stomac : presiune, o ora sau doua dupa ce mananca, de parca ar avea o piatra in stomac (imediat dupa ce mananca: Kali. bi., Nux m.); pirozis, senzatia ca hainele sunt prea stranse, trebuie sa le desfaca; nu poate gandi, nu poate fi activ din punct de vedere mental timp de 2-3 ore dupa ce mananca; somnoros dupa masa de seara; din cauza anxietatii, grijilor, ingestiei de coniac, cafea, medicamente, din cauza veghei nocturne, vietii sedentare si dezordonate etc.
» Constipatie: cu impuls frecvent de defecatie, dar neproductiv; evacueaza cantitati mici (Ign., Verat.: constipatia e resimtita in partea superioara a abdomenului); senzatia ca evacuarea este incompleta.
» Impuls frecvent de defecatie: ineficace, cu anxietate, > > catva timp dupa scaun; dimineata dupa ce se ridica din pat; dupa efort mental (incapacitate, nici un impuls de defecatie : Bry., Op., Sulph.).
» Alternanta de constipatie cu diaree (Sulph., Verat.) la pacienti care au luat purgative toata viata.
» Menstre: prea in avans, abundente, dureaza prea mult sau se prelungesc cateva zile in plus; cu tulburari la instalarea fluxului si persistand dupa aceea; la 2 saptamani; neregulate, niciodata nu survin atunci cand trebuie; se opresc si pornesc din nou (Sulph.); in timpul menstrelor si dupa aceea se produce agravarea simptomelor vechi.
» Travaliu: dureri violente, spasmodice ; cu impuls de mictiune sau defecatie ; mai severe in zona spatelui; pacienta prefera o camera incalzita.
» Hernie strangulata, mai ales ombilicala.
» Dureri de spate : il silesc pe pacient sa se ridice in capul oaselor sau sa se rasuceasca pe o parte si pe alta; lumbago ; din cauza slabiciunii sexuale; din cauza masturbarii.
» Aversiune fata de frig sau aer rece; frilozitate, la cea mai mica miscare; stand dezvelit; pacientul ea sa fie invelit in toate etapele febrei (frison, fierbinteala, transpiratie).
» Febra: fierbinteala mare, tot corpul arde ca focul (Acon.); fata rosie si fierbinte (Bell.); totusi pacientul frisoneaza la cea mai mica miscare sau imediat ce este dezvelit.
Rela(ii: Complementar - Sulphur, in aproape toate afectiunile.
Inamic: Zinc., care nu trebuie administrat nici inainte, nici dupa
Nux v..
Urmeaza favorabil dupa Ars., Ipeca, Phos., Sep., Sulph. E urmat de
Bry., Puls., Sulph.
Ar trebui administrat la culcare sau, si mai bine, cu cateva oreInainte de culcare, deoarece actioneaza mai bine in conditii de repaus
mental si fizic. Agravare: Dimineata; la trezire la ora 4 a.m., efort mental; dupa ce
mananca sau dupa ce mananca prea mult; atingere; zgomot; furie;
condimente, narcotice, eme uscata; aer rece. Ameliorare: seara; odihnindu-se; stand culcat; eme umeda,
ploioasa (Caust.).
