» Remediul se potriveste cel mai bine pacientilor care initial aveau constitutii puternice, dar care au fost debilitati prin pierderea lichidelor vitale, prin excese sexuale (Cinch.), boli acute violente; suferinta sufleteasca, amaraciune sau o lunga succesiune de emotii psihice negative, precum griji, dezamagiri de ordin afectiv.
» Tulburari ce rezulta din griji, amaraciune, suferinta, suparare, dor de casa (Ign.); somnolenta, tendinta de a ge; transpiratii nocturne spre dimineata.
» Ten palid, bolnavicios, ochii infundati in cap, inconjurati de cearcane albastrui.
» Pacientul este bland, dispus sa cedeze (Puls.).
» Pacientul e nepasator, apatic ; indiferent la toate aspectele vietii ; in stare de prostratie si obtuzitate letargica din cauza tristetii si suferintei; indiferent fata de acele aspecte care inainte il interesau in mod deosebit, mai ales daca apar si debilitatea si emacierea.
» Delir: murmura ceva ininteligibil; zace in prostratie sau se abandoneaza unui somn prostesc, nu-si da seama de nimic din ceea ce se petrece in jurul sau; cand e trezit din aceasta stare se dovedeste perfect constient, raspunde lent si corect, apoi recade in letargie.
» Copii si tineri care cresc prea repede (Calc, Calc p.); dureri de spate si in membre ca si cum pacientul ar fi fost batut.
» Cefalee: greutate strivitoare pe vertex, din cauza tristetii si suferintei prelungite sau a epuizarii nerase: in occiput si ceafa, de obicei din spate in fata < la cea mai mica miscare, zgomot, mai ales muzica, > > in decubit (Bry., Gels., Sil.).
» Cefalee la fetele pubere in timpul scolii, din cauza incordarii oculare sau a suprasolicitarii ochilor (Calc. p., Nat. m.); la tineri care cresc prea repede.
» Pacientul tremura, picioarele ii sunt slabite, se impiedica lesne de orice sau paseste gresit; e fara energie si indiferent fata de aspectele vietii.
» Inflamare interstitiala a oaselor, de natura scrofuloasa, sicotica, sifilitica, mercuriala; inflamarea periostului, dureri arzatoare, desirante ca si cum osul ar fi racait cu un cutit (Rhus); carii, rahitism, dar fara necroza; dureri de crestere.
» Dureri sfredelitoare, fractionare, scurmatoare in nervii extremitatilor; necroza bontului ramas dupa amputatie (AII. a).
» Diaree: nedureroasa; ne-debilitanta; alba sau galbena, apoasa; dupa ingestie de alimente acide; inluntara; cu gaze (Aloe, Nat. m.); holeriforma, de la frica.
» Urina: cu aspect de lapte amestecat cu cheaguri gelatinoase, sanghinolente; se descompune rapid ; urinare abundenta noaptea, elimina urina limpede, apoasa, care evidentiaza la inceput un nor" alb (fosfati in exces, indicand deteriorarea nervilor).
» Onanism: pacientul e foarte tulburat de culpabilitatea acestui act (comparatii cu Dios., Staph.).
» Emisii seminale : frecvente, abundente, debilitante; dupa coit; cu mare dorinta sexuala, dupa aceea; mai multe in aceeasi noapte: confuz, trist, cu pierderea sperantei in vindecare (cu dorinta irezistibila de masturbare: Ust.).
» Torace: slabiciune intratoracica atunci cand rbeste sau tuseste (Stan.); in ftizie; slabiciune nerasa prin pierderea fluidelor vitale, crestere prea rapida, emotii psihice negative, deprimante.
» Febra tifoida cerebrala sau tifos: apatie totala, stupoare (prostratie); nu ia seama la nimic din ce il inconjoara, zace ca un lemn"; absolut indiferent la tot ce se intampla in jur; hemoragie intestinala cu sange inchis la culoare.
Realatii: atii cu: Phos., Puls., Pic. ac, Sil., Mur. ac. in febra tifoida; Nit. sp. d. in prostratie apatica si delir. Phos: ac. actioneaza bine inainte sau dupa Cinch. in caz de transpiratii colicative, diaree, debilitate; dupa Nux v. in caz de lesin dupa ce mananca.
Agravare: Dupa probleme (emotii negative) psihice; pierderea lichidelor vitale mai ales a lichidului seminal; masturbare; excese sexuale; rbitul produce slabiciune intratoracica (Stan.).
