Se stie ca principalii factori care conduc la aparitia unui accident vascular cerebral (AVC) sint colesterolul,
hipertensiunea arteriala, agismul, diabetul, sedentarismul, stresul, alcoolul. Prin cunoasterea factorilor care-i provoaca aparitia, accidentul vascular cerebral se poate preveni. Trebuie doar sa constientizati acest lucru!
Hemoragie sau cheag
Riscul suferirii unui accident vascular cerebral creste o data cu inaintarea in rsta. Un accident vascular cerebral se poate produce atunci cind un cheag de singe blocheaza un vas sangn din creier si nu mai asigura aportul de singe si de oxigen. Ruptura unui vas sangn si singerarea care o preceda (hemoragia, adica) pot provoca un accident vascular cerebral. In ambele cazuri, cheag sau hemoragie, celulele cerebrale afectate pot muri, oprind astfel functionarea partilor corpului pe care le comanda.
In lipsa oxigenului, celulele cerebrale mor
Un accident vascular cerebral este oprirea subita a functionarii creierului. El este cauzat de stoparea circulatiei sangne spre creier (accident vascular cerebral ischemic) sau de ruptura unui vas sangn in creier (accident vascular cerebral hemoragic), provocind astfel moartea celulelor cerebrale ale partii creierului care este afectata. Urmarile unui accident vascular cerebral depind de regiunea afectata si de gratatea afectiunilor.
Aproape 29 la suta din singele pompat de inima se indreapta catre creier, care este foarte sensibil la orice intrerupere a aportului de oxigen. Daca aportul de singe si de oxigen este intrerupt destul de mult timp, o parte a celulelor creierului mor. In lipsa oxigenului, alte reactii chimice in lant, declansate de privarea de oxigen, contribuie la moartea tesutului cerebral.
Incidenta AVC creste o data cu rsta
Ischemia, sau lipsa oxigenului, antreneaza diferite probleme in functie de localizarea si severitatea zonei creierului afectate. Partile corpului controlate de zonele afectate ale creierului nu mai pot functiona corect. In Canada, de exemplu, accidentul vascular cerebral este a treia cauza a mortalitatii, dupa crizele cardiace si cancerul, si este una dintre principalele cauze de invaliditate.
Accidentul vascular cerebral se declanseaza, in cea mai mare parte a timpului, in mod neasteptat, la oameni cu diferite rste, dar mai rar inaintea rstei de 55 de ani. Astfel, incidenta sa creste o data cu rsta. Incidenta accidentului vascular cerebral la persoanele de 55-64 de ani este de aproximativ 150 la 100.000 de persoane pe an, ativ cu 600 la 100.000 pe an la persoanele in rsta de peste 80 de ani.
Ateroscleroza - cauza majora a AVC
Cauza majora a accidentului vascular cerebral ramine ateroscleroza, ai carei factori de risc importanti sint hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala si agismul. Obezitatea,
diabetul zaharat, inactitatea fizica si
stresul sint, de asemenea, factori importanti. La barbatii de peste 65 de ani, riscul suferirii unui accident vascular cerebral creste cu 30 la suta. De fapt, dupa rsta de 55 de ani, la fiecare 10 ani, riscurile unui accident vascular cerebral se dubleaza, indiferent de sex. Accidentul vascular cerebral nu este de origine ereditara, dar factorii principali ai declansarii lui, ca arteroscleroza, hipertensiunea si rasa neagra, sint de natura ereditara. Persoanele de rasa neagra inregistreaza de doua ori mai mult riscul suferirii unui accident vascular cerebral, poate, datorita faptului ca sint predispuse hipertensiunii.
Accident vascular cerebral hemoragic
Un accident vascular cerebral de origine hemoragica este rezultatul ruperii bruste a unei
artere cerebrale. Leziunile cerebrale hemoragice reprezinta 20 la suta din accidentele vasculare cerebrale si pot fi cauzate de:
- ruptura unei mici artere profunde a creierului datorata unei hipertensiuni de lunga durata, fiind responsabila de 10 la suta din accidentele vasculare cerebrale
- spargerea unui anevrism sau o malformatie arterovenoasa
Un anevrism este umflarea unei
artere cerebrale sau formarea unui sac pe o artera cerebrala, situatie intilnita cel mai adesea la femei decit la barbati. Responsabil de 10 la suta din accidentele cerebrale vasculare,
anevrismul este cauza mortii a 5 la suta din persoanele de cel putin 45 de ani care sufera de aceasta afectiune. Anevrismul isi face simtita prezenta inaintea izbucnirii si instalarii simptomelor, luind forma unei dureri de cap bruste, foarte severa. Ruptura poate aparea in timpul somnului sau cind se produce o crestere subita a tensiunii (tuse, exercitiu fizic intens, orgasm).
Infarctul cerebral
Un accident vascular cerebral de origine trombo-embolica, cunoscut si sub denumirea de infarct cerebral, este cauzat de un cheag sangn.
Atunci cind cheagul se formeaza in interiorul unei artere se vorbeste despre tromboza. Embolia apare atunci cind cheagul se formeaza intr-alta parte, adica in inima sau intr-o artera a gitului, intr-una din cele doua carotide, si este transportat in creier prin circulatia sangna. In 80 la suta dintre cazuri, accidentele vasculare cerebrale sint secundare acestui gen de fenomene.
Fenomenele trombo-embolice apar cel mai adesea la persoanele care sufera de ateroscleroza si de cardiopatii. Astfel, ateroscleroza antreneaza ingustarea sau blocarea vaselor sangne care alimenteaza creierul si sint responsabile de 20-25 la suta din accidentele vasculare cerebrale embolice.
Banuite a cauza un accident vascular cerebral sint si problemele de embolie de origine cardiaca. Embolia este responsabila de la 15 la suta la 25 la suta din numarul de cazuri de accidente vasculare cerebrale. Fibrilatia auriculara, o
aritmie cardiaca destul de frecventa, reprezinta una dintre cauzele principale ale formarii cheagurilor in inima.
Fibrilatia auriculara afecteaza in jur de 5 la suta din persoanele de peste 60 de ani. Infarctul miocardului sau criza cardiaca pot de asemenea sa fie cauza daca un perete cardiac deteriorat recent nu pompeaza corect si formeaza un cheag care este fixat sau agatat peretului inimii. Conform unei teorii, mecanismul coagularii este hiperactiv la persoanele predispuse la tromboza. O alta teorie spune ca vasele sangne sint responsabile de procesele trombozante. Facind abstractie de cauza care l-a produs, nu exista nici indoiala ca un cheag, indiferent de marime, constituie o suprafata favorabila unui cheag si mai mare. Iar cu cit chegul este mai mare cu atit cresc riscurile ca fragmente din el sa se detaseze si sa fie antrenate mai departe in circulatie. Plecind de la git, un cheag are toate sansele sa se localizeze in creier si sa produca un accident vascular cerebral.
Simptomele unui accident vascular cerebral variaza in functie de cauza (hemoragica sau trombo-embolica), localizarea si gratatea afectiunii cerebrale. Simptomele pot fi de la o simpla amortire pina la o paralizie totala. Deoarece mai multe functii ale corpului sint controlate de partile opuse ale creierului, afectiuni in partea stinga a creierului vor afecta patea dreapta a corpului si ceversa. Principalele semne ale unui accident vascular cerebral sint: o amortire sau o
slabire brusca a fortei intr-o parte a corpului, care poate ajunge pina la paralizarea completa a unei parti a corpului (fata, brate, picioare), pierderea vorbirii sau dificultatea de a intelege cunte sau de a citi. Persoana afectata poate sari un cunt sau sa nu fie capabila de a gasi un cunt potrit, poate resimti o slabiciune in maxilar sau sa aiba o lipsa de coordonare cu propria limba, isi poate pierde vederea, cel mai adesea a unui singur ochi, sau poate vedea dublu, poate avea dureri de cap grave si neobisnuite, insotite de stare de greata si somnolenta, ameteli sau senzatie de inrtire. De asemenea, poate suferi caderi bruste, insilitate, miscarile ii pot fi stingace, isi poate pierde inexplicabil cunostinta, ii poate tremura o parte a corpului (un brat, un picior), poate avea dificultati de deglutitie, mers nesigur, dezechilibru.
Este important sa nu ignorati simptomele unui accident vascular cerebral chiar daca, la prima vedere, par nesemnificative si chiar daca dispar complet. Simptomele pot dura doar 10-l5 minute, dar trebuie sa apelati la sfaturile medicilor pentru a preveni aparitia unor afectiuni mai periculoase.
Riscurile aparitei unui atac vascular cerebral cresc daca:
-l fumati
- suferiti de hipertensiune arteriala
- suferiti de o boala de inima
- suferiti de diabet
- un membru apropiat al familiei a suferit probleme cardiace. Contrar credintei populare, la cei rstnici, mai mult femeile decit barbatii sufera un accident vascular cerebral sau mor din cauza lui.
Preveniti un AVC prin schimbarea modului de ata
Anumite modificari in modul dumneavostra de ata va pot ajuta sa etati aparitia unui AVC. Hipertensiunea este factorul controlabil cel mai important. Cu cit tensiunea este mai ridicata cu atit sint mai mari riscurile. Verificati-va regulat tensiunea arteriala!
Fibre - da, sare si grasimi - nu
O alimentatie bogata in fibre si saraca in cantitatea de sare si grasimi continuta va ajuta sa va mentineti tensiunea la un nivel accepil. Deci, mincati mai multe fructe si legume proaspete. Pentru a nu minca prea multa sare, etati supele instant si carnea afumata sau in conserva. Reduceti cantitatea de grasimi utilizata in mesele dumneavoastra.
Faceti miscare
La orice rsta, o actitate fizica moderata si regulata poate contribui la diminuarea sau chiar la prevenirea tensiunii ridicate. Incepeti cu exercitii usoare si mariti-le dificultatea gradat. Faceti mai des actitatile pe care deja le intreprindeti. Mergeti peste tot pe unde aveti ocazia si cit de des posibil.
Etati alcoolul si tutunul
O cantitate excesiva de alcool va poate creste tensiunea si riscurile aparitiei unui AVC. Tabagismul nu numai ca are proprietatea de a creste presiunea cu fiecare tigara fumata, dar in timp cauzeaza arterioscleroza, crescind in acest fel riscurile unui AVC.
Atentie la medicamentele pe care le cumparati!
Daca schimbarea modului de ata nu este suficienta pentru a scadea tensiunea, atunci medicul va va prescrie medicamente.
Tensiunea ridicata nu prezinta simptome aparente, deci este important sa intelegeti si sa luati medicamentele intocmai cum v-au fost prescrise.
Mai multe produse farmaceutice care nu se nd cu reteta va pot creste tensiunea. Cititi cu atentie etichetele si informati medicul si farmacistul daca luati si alte medicamente.
Care sint efectele unui AVC
Atunci cind un AVC intrerupe transportul singelui la creier, celulele zonei respective sint afectate. Persoanele care au suferit un AVC sint afectate in moduri diferite in functie de regiunea creierului afectata, regiunea atinsa si numarul de celule distruse. Printre efectele frecvente unui AVC se intilnesc paralizia sau slabirea brusca a fortei intr-o parte a corpului, probleme de vedere, de vorbire, incapacitatea de a utiliza si a recunoaste obiecte familiare, oboseala, depresie, exprimarea exagerata a reactiilor emotionale, dificultatea de a-si aminti sau de a asimila noi informatii, schimbari comportamentale.
Incercati pe cit posibil sa preveniti un accident vascular cerebral!
Se estimeaza ca majoritatea accidentelor vasculare cerebrale pot fi etate prin adoptarea unor masuri preventive. Aceste masuri sint:
- controlarea si prevenirea diabetului
- controlarea nivelurilor colesterolului
- micsorarea numarului de tigari
- controlarea hipertensiunii arteriale
- etarea combinatiei dintre contraceptivele orale si agism
- administrarea de acid acetilsalicilic, cunoscut sub numele de aspirina, persoanelor cu riscuri crescute, reducind aproape la jumatate incidenta cazurilor de AVC si ale crizelor cardiace, mai ales la barbati. Aspirina trebuie luata sub supraveghere medicala pentru ca este un medicament care poate cauza hemoragii digestive.
Consecinte
Tratamentul si reabilitarea dupa un accident vascular cerebral depind de gratatea sa si de efecte. Partile neafectate ale creierului continua sa functioneze la fel de bine ca inainte.
In mod general, o lezare a partii stingi a creierului poate produce:
- o paralizie sau o slabiciune a partii drepte a corpului
- dificultate de articulare a cuntelor
- probleme de deglutitie
- dificultatea de a citi, de a scrie si de a vorbi, care se poate manifesta prin pierderea capacitatii de a vorbi, dar nu si a intelegerii
O lezare a partii drepte a creierului provoaca:
- o paralizie sau o slabire a partii stingi a corpului
- dificultatea de a efectua actiuni particulare (a prinde, a arunca un obiect)
- dificultatea de a recunoaste urile si colturile familiale
- o atitudine impulsiva (dificultate de a transmite emotiile), dificultatate de a retine noi insarcinari
- probleme cu pozitionarea miinilor si a picioarelor
- impiedicari frecvente
- incapacitatea aprecierii distantelor fata de obiectele din mediul inconjurator
Dati dovada de intelegere si rabdare!
Unei persoane care are afectata partea stinga a creierului nu trebuie niciodata sa-i subestimati abilitatile de comunicare, trebuie sa gasiti si alte mijloace de comunicare (mima, desene, scrieri), nu trebuie sa-i supra sau subestimati capacitatea de a intelege limbajul, nu trebuie sa o coplesiti cu cunte, de aceea folositi fraze scurte si simple, nu trebuie sa-i vorbiti intr-un mod superior, iar actiunile pe care va trebui sa le faca, dizati-le pe etape si felicitati-o dupa fiecare etapa reusita.
Unei persoane care are afectata partea dreapta a creierului trebuie sa-i prevedeti proasta evaluare a spatiului, stingacia si impulsitatea, sa nu-i supraestimati abilitatile, asigurati-va ca fiecare actiune pe care o desfasura, o va face intr-un mod sigur, inlaturati dezordinea si obstacolele pentru a eta caderile, dar etati si miscarile rapide!
