Inainte de a incetini ritmul de functionare a ceasului biologic, trebuie sa incepem sa acordam o atentie deosebita calitatii etii pe care o ducem, arata cercetatorii citati de numarul din 24 iulie al ziarului rusesc Pravda.
In prezent, recordul de longetate este de 122 de ani si a fost silit de francezul Jean Kalman. Cercetatorii prevad insa ca pe itor oamenii vor ajunge sa traiasca 180 de ani sau chiar mai mult.
Profesorul de economie Michael Zey de la Universitatea de Stat din Mont Claire, SUA, autor a numeroase carti despre itor, este conns ca omenirea bate la portile nemuririi. Profesorul a declarat la conferinta anuala de la San Francisco a Societatii Viitorul Lumii ca oamenii vor ajunge nemuritori, datorita progresului tehnic, pina in anul 2075. Totusi, majoritatea oamenilor de stiinta considera aceasta idee ca fiind de domeniul stiintei si fictiunii.
Gerontologul Carlo Vergani de la Universitatea din Milano nu sprijina ideea ca omenirea ar putea ajunge, intr-o zi, nemuritoare. Existam pentru a da
nastere unor generatii itoare, nu pentru a trai la nesfirsit. Imbatrinirea este un proces social. La inceputul secolului trecut, speranta medie de ata era de 40-50 de ani, acum este de 70-80 de ani, datorita unor conditii sanitare, medicale si alimentare mai bune, explica profesorul Vergani, citat de Pravda.
In acelasi timp, oamenii isi doresc, ineil, sa traiasca mai mult. Speranta medie de ata in Italia este de 77 de ani la barbati si 83 la femei, iar numarul persoanelor care ating rste de 80, 90 sau chiar 100 de ani este din ce in ce mai mare in tarile cu o economie dezvoltata.
Este foarte posibil ca experimentele pe animale sa ajute la prelungirea etii oamenilor chiar peste aceste rste. Rezultatele cercetarilor dau oamenilor motive sa fie optimisti in ceea ce priveste itorul din acest punct de vedere, desi acest itor este inca destul de departe.
Cercetatorii au reusit deja sa transforme genetic muste, ermi si soareci, prelungindu-le durata de ata. Carlo Vergani afirma: Manipularile genetice la musculita de otet au prelungit ata insectei cu o treime. Daca aceleasi manipulari ar fi aplicate oamenilor, am putea trai 120 de ani - ceea ce este probabil limita noastra genetica in acest moment, si chiar sa avansam spre 180 de ani.
De obicei, manipularile facute pentru prelungirea etii se refera la gene legate de meolism, mai precis de producerea de radicali liberi, particule care distrug celulele si cauzeaza imbatrinirea. Acest proces ar putea fi deci stopat sau incetinit daca s-ar reduce cantitatea de radicali liberi produsi de organism.
Dar nu numai genetica promite sa creeze un elixir al tineretii. Daca ne lasam libera imaginatia, am putea ajunge la ideea de transt de tesuturi si organe imbatrinite. Astfel de organe ar putea fi inlocuite cu unele identice create in laborator, pornind de la celulele susa, numite si celule stem.
Umberto Senin, gerontolog la Universitatea din Perugia, este de parere ca inainte de a ne gindi la incetinirea ceasului biologic care ne determina durata de ata ar trebui sa ne concentram mai mult asupra calitatii etii pe care o ducem. Se stie ca perioada in care batrinii sint neputinciosi este de 7,5 ani la femei si 5,4 la barbati. Oamenii de stiinta trebuie sa se concentreze asupra urmatoarelor probleme: de ce isi pierd batrinii independenta si ce anume se poate face pentru a le garanta conditii psihice si fizice de ata mai bune.
