Se maninca prea multa carne, grasimi si dulciuri
Incepind de prin anii '50, alimentatia noastra s-a modificat profund, iar statisticile de pretutindeni arata ca se maninca prea multa carne, grasimi sau dulciuri. In acelasi timp, numarul celor afectati de maladii cardiovasculare este in crestere, acest lucru constituind una dintre cauzele principale ale mortalitatii intr-o serie de tari occidentale. Medicii au lansat deja un semnal de alarma si toata lumea a inceput sa ete grasimile. Pe de alta parte, au aparut deja alte probleme, intrucit grasimile si chiar si colesterolul insusi sint totusi indispensabile pentru buna functionare a organismului.
Cele doua feluri de colesterol
Diferentele de comportament manifestate de colesterol sint determinate de proteina de care este legat.
Lipoproteinele sint cele care transporta colesterolul in sistemul nostru circulator. Cele de joasa densitate - LDL (low density proteins) transporta aproximativ 65 la suta din colesterolul sangn, fiind responsabile de depunerile din artere.
Lipoproteinele de inalta densitate - HDL (high density proteins) sint un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grasimi de pe vasele sangne si asigura circulatia colesterolului, fara a bloca arterele.
Care sint partile bune ale colesterolului
Toata lumea stie ca responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul decit colesterolul. Mai putina lume vorbeste insa de rolul lui esential in mentinerea starii de sanatate a organismului.
In timp ce colesterolul in exces este, intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa.
El contribuie la meolizarea carbohidratilor, intra in componenta tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar cel existent in piele este convertit, sub actiunea razelor de soare, in tamina D.
Cum folosim grasimile in
alimentatie
O buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna deloc o alimentatie fara grasimi, ci din contra. Esential este ca acestea sa fie insa alese in mod judicious. Mentinerea ratiei zilnice de grasimi sub valoarea de 20-30 la suta din totalul caloriilor este tala pentru mentinerea in limite normale a colesterolului. In acelasi timp, cantitatea de grasimi saturate nu va depasi 10 la suta. Grasimile saturate pron, cu mici exceptii, din surse animale, iar grasimile animale contin colesterol. Pe de alta parte, chiar daca un aliment nu contine colesterol, acest lucru nu inseamna ca el nu contine grasimi.
Se vor consuma deci alimente ce contin grasimi nesaturate, cum ar fi: pestele gras (somon, hering), untura de peste, ficatul de gisca sau rata, uleiuri polinesaturate (rapita, floarea-soarelui, porumb) si mononesaturate (masline, alune). Grasimile saturate vor fi etate:
carnea grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind inlocuita, pe cit posibil, cu peste.
Cum e la francezi
Statisticile din Occident arata ca francezii sint printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi timp, ei sint cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox i-a facut pe cercetatori sa inceteze natoarea colesterolului si pactizarea cu el.
Dupa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, diminuind astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare. Printre antioxidantii cei mai puternici se numara polifenolii, care se gasesc mai ales in simburii de struguri si in. nul rosu. Acesta este, fara indoiala, unul dintre factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de n rosu pe zi (nu mai mult) asigura o cantitate suficienta de antioxidanti.
Ce alte alimente si nutrimenti reduc nivelul de colesterol
Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numara:
cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului in exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), netele, lintea, fasolea, soia,
ceapa si usturoiul.
Licopenul continut in tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sint fierte. Fructele si
legumele contin si ele principalele tamine antioxidante: protamina A, tamina C si tamina E.
Cresterea colesterolului e generata si de alti factori
Colesterolul nostru nu prone numai din alimentatie. Ceea ce absorbim noi reprezinta doar 20-30 la suta din stocul nostru. Restul de 70-80 la suta este fabricat de propriul nostru organism. Dar si in acest program personal de fabricare exista anumite diferente, datorate unor factori precum: factorii genetici si alimentatia. In acelasi timp, exista numeroase cauze care produc cresterea nivelului de colesterol: fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditii alimentari sau poluarea mediului inconjurator.
