Care sint simptomele
Este
depresia o boala sau o stare a organismului? In cele ce urmeaza vom incerca sa lamurim acest lucru. Medicina caracterizeaza depresia prin urmatoarele simptome: o stare abatuta, de deprimare; pierderea interesului pentru cei apropiati, pentru treburile zilnice, pentru serviciu; insomnie; trezirea foarte devreme in fiecare dimineata sau, dimpotri, un
somn foarte prelungit; iritare si neliniste; oboseala si epuizarea fortelor survin foarte rapid; lipsa poftei de mincare si, in consecinta, slabirea sau adesea, dimpotri, pofta de mincare peste masura si cresterea in greutate; incapacitatea de concentrare si de luare a unei hotariri; scaderea dorintei sexuale; sentimentul propriei inutilitati si sentimentul de vina; senzatia de disperare si lipsa de ajutor; accese de plins foarte dese; ginduri de sinucidere.
Stresul apare si cind stam la coada
Pe de alta parte, depresia poate fi privita ca o reactie de raspuns la stres. De stres ne lovim practic permanent in rezolrea unor probleme diverse. De exemplu, o nota proasta la un examen sau la un colocviu provoaca stres (emotii negative puternice) intr-o masura mai mica sau mai mare.
Stresul se poate simti daca stam la coada la magazin, din cauza greutatilor intimpinate la serviciu sau a problemelor din familie, in cazul lipsei de dragoste intr-un cuplu, atunci cind dorim sa facem mai mult, dar nu avem timp pentru tot ce ne-am propus, atunci cind apare un esec in viata personala. Chiar si privitul la televizor al unor reportaje despre crime si multe alte cauze a caror insiruire ar putea continua la infinit provoaca stres.
Dupa stres, in mod obligatoriu, urmeaza reactia de raspuns (de aparare) a organismului - starea depresi. La cea mai mica, nesemnificati urma de stres, organismul raspunde printr-o stare de
depresie adecta. Stresul de mai mica intensitate este chiar folositor adesea organismului. Acesta antreneaza organismul permanent, inducindu-i starea de actire sau antrenament (potrivit terminologiei cercetatorului canadian Hans Selie). Cu cit mai mare este
stresul cu atit mai puternica (mai profunda) si de durata mai mare este starea de depresie.
Stresul de mica intensitate este util organismului
In cazurile grave (in cazul unui stres puternic, cum ar fi moartea persoanelor apropiate), depresia poate dura cite luni sau chiar citi ani. Iata de ce pomenirea obligatorie a celui disparut la trei, noua si mai ales la 40 de zile (despartirea de suflet) ajuta la inceput la scaderea tensiunii care provoaca stresul, iar dupa aceea contribuie la iesirea din starea depresi a membrilor familiei, a rudelor si a prietenilor.
In timpul stresului, organismul se mobilizeaza si isi foloseste la maximum energia indreptind-o catre apararea organismului. Dupa perioada de stres, organismul se gaseste in starea unui acumulator care s-a descarcat, in stare de epuizare, adica intr-o stare depresi, dupa care incepe acumularea treptata de energie pina in momentul recuperarii depline a energiei si a puterilor.
Procesul (durata) depresiei sau inhibitia organismului in timp sint de trei ori mai lungi (din punct de vedere al duratei) decit perioada de timp in care a actionat situatia de stres (procesul care a iritat organismul), iar acest lucru trebuie luat in consideratie in cazul lichidarii consecintelor oricarui tip de stres, de mai mare sau mai mica intensitate.
In faza negati, organismul este slabit din punct de vedere energetic si pe acest fond se pot dezvolta diverse boli, mai ales in perioadele de depresie indelungata. Potrivit statisticilor, pina la 70 la suta dintre persoanele care apeleaza la medic din cauza unor
tulburari somatice au o forma sau alta de depresie.
Bombardarea organismului cu stres de mai mica intensitate si apararea prin depresii mici si scurte din punct de vedere al timpului constituie o stare obisnuita a organismului, care este obisnuit cu apararea permanenta in fata mediului inconjurator. Stresul puternic consuma multa energie din organism si provoaca o depresie profunda si de durata (incetinirea si scaderea semnificati a activitatii organismului). Organismul acumuleaza treptat energie, straduindu-se sa se intoarca la starea de echilibru dinamic, pe care a avut-o inainte de perioada de stres, cu alte cuvinte organismul se autoreface.
Flegmaticilor stresati le este afectat meolismul
Trebuie sa mai atragem atentia asupra unui fapt: perioada de timp cea mai grea si periculoasa pentru aparitia altor afectiuni ale organismului in timpul depresiei nu survine imediat dupa incetarea stresului, ci la cit timp dupa aceea. In acest interl de timp trebuie sa fiti foarte atenti in ceea ce priveste sanatatea proprie.
Putem sa tragem de aici o concluzie fara nici un fel de ambiguitate: cauza oricarei stari depresive este stresul. Depresia este o reactie nespecifica a organismului la stres. Depresiile mici, ca urmare a unui stres de mica intensitate, sint o stare obisnuita a organismului, o stare cu care organismul se lupta independent. Depresiile puternice, profunde constituie deja o boala si fara ajutorul unui medic organismul nu poate scapa de ele.
De obicei, la persoanele melancolice reactiile de stres sint legate mai intii de toate de excitarea constitutiei, de exemplu: de agitatie sau de teama, de
fobie sau agitatie nevrotica. La colerici, reactia tipica de stres este minia. Iata de ce asemenea persoane sufera foarte des de cresterea tensiunii arteriale, de ulcer, de colita. La persoanele flegmatice, sub actiunea stresului scade activitatea glandei tiroide, este incetinit meolismul, poate creste continutul de
zahar in singe, ceea ce conduce la o stare care precede diabetul. In situatiile de stres acestea se arunca asupra mincarii, devenind astfel obezi. Sangvinicii datorita sistemului lor nervos puternic suporta mai usor stresul.
Tinerii incearca sa scape de stres cu ajutorul alcoolului
Ideal vorbind, la orice fel de stres organismul nu ar trebui sa reactioneze in nici un fel sau sa aiba o reactie foarte mica. Practic insa, acest lucru nu se intimpla si pentru a-l reusi este nevoie de un antrenament sustinut si indelung al organismului.
Persoanele care nu stapinesc o cultura a sanatatii, in special tineretul, incearca de foarte multe ori sa isi rezolve problemele legate de stres si depresie cu ajutorul substantelor narcotice (cea mai rapida, usoara si accesibila cale pentru depasirea stresului sau pentru iesirea din starea de depresie, dar si cea mai daunatoare pentru sanatate). In consecinta, la aceste persoane apare dependenta (atractia permanenta) de aceste substante narcotice, cum ar fi tutunul, alcoolul, marijuana, de care le este imposibil sa se lipseasca fara un ajutor din afara.
Aceste probleme din personale se transforma treptat in probleme de stat (programele de lupta impotri narcomaniei, tratarea narcomanilor). Medicina traditionala rezol asemenea probleme prin metodele sale nu mai putin eficiente, dar lipsite de pericol in ceea ce priveste sanatatea.
Inlaturarea stresului inainte de examene sau de competitii sportive
Stresul nu foarte mare dinaintea si in timpul examenelor este fara indoiala util. El pune in actiune organismul si mobilizeaza capacitatile de rezer ale acestuia pentru rezolrea exercitiului impus. De foarte multe ori, inainte si in timpul examenului elevii sint criticati, iar acest lucru nu este in zadar. Organismul poate fi pus in actiune cu ajutorul frectionarii cu palmele fierbinti (frecati- o palma de cealalta) a lobilor urechilor pina cind acestia se inrosesc.
Adesea, inainte de examene sau de o competitie sporti apare o agitatie putin cam puternica a organismului. Concurentii sint foarte emotionati, le cresc
tensiunea si pulsul, uita ceea ce au intat, ceea ce pina atunci stiau foarte bine.
Sportivilor inainte de o competitie importanta le tremura miinile si picioarele, simt o emotie puternica. Inlaturarea acestui stres se poate face cu ajutorul unui masaj de 5 minute al punctelor active biologic, situate in palme, in spatiul dintre degetul mare si cel aratator.
Prindeti acest punct intre degetul aratator si cel mare si faceti niste apasari ritmice (cu ajutorul degetului mare). Masati punctul pina la aparitia unei senzatii de usoara umflatura, de greutate, de
durere de mica intensitate. Faceti
masajul la ambele miini pe rind.
Sfaturile medicinei traditionale in caz de stres
Inlaturarea sau scaderea stresului si a consecintelor sale se pot face folosind diverse mijloace si metode:
Intati sa ramineti linistit si rece in situatiile de stres!
Respirati incet si profund si imaginati- ca atunci cind expirati eliminati stresul din corp!
Incercati sa relaxati!
Masati- usor lobii urechilor cu degetul mare si cu cel aratator. Inainte de a incepe masajul puneti- pe virfurile degetelor cu care veti masa putin ulei de menta. In medicina traditionala se stie ca lobii urechilor sint legati de cap si creier.
Faceti- un masaj al intregului corp cu o cantitate mica de ulei vegetal caldut, incepind din crestetul capului si terminind cu degetele de la picioare. Sangvinicii si colericii trebuie sa foloseasca ulei de floarea-soarelui, melancolicii - ulei de susan negru, iar flegmaticii - ulei de porumb sau de mustar.
Dupa masaj faceti un dus sau o baie fierbinte!
Persoanelor credincioase le este de mare ajutor daca in timpul si dupa o perioada de stres citesc o rugaciune.
Analizati cauzele stresului. Daca puteti in momentul respectiv sa schimbati situatia care a condus la stres, atunci faceti acest lucru fara sa stati prea mult pe ginduri. Daca este imposibil sa faceti ce, incercati sa obisnuiti cu aceasta situatie, luati-o ca pe un dat firesc si calmati-.
Analizati- ideile! Incercati sa transformati gindurile negative in ginduri pozitive.
Exercitiile cu mingiutele terapeutice chinezesti (tibetane) ajuta sa capatati echilibru si sa fortificati intregul organism. In cazul unei situatii de stres sau imediat dupa aceea este bine daca frecati intre degete doua-trei mingiute. In locul migiutelor chinezesti puteti folosi castane.
Si risul elibereaza de stres
Rezultate foarte bune pentru inlaturarea stresului da si folosirea uleiurilor eterice, cum ar fi uleiul de pere bergamote, de muscate, de menta, de musetel, de asemenea uleiul de pin si rozmarin in cazul stresului provocat de griji, de nefericire.
Daca simtiti o mihnire profunda nu feriti sa plingeti. Imediat dupa aceea, faceti un dus rece (acest lucru li se potriveste mai ales sangvinicilor si colericilor) sau spalati- fata cu apa rece (pentru melancolici si flegmatici).
Un foarte bun mijloc de a scapa de stres este risul. Incepeti sa rideti chiar daca initial trebuie sa faceti un efort pentru asta. Uitati- la televizor la o comedie. Un mijloc foarte eficient impotri stresului este sexul.
Plantele medicinale si starile depresive
Impotri starilor depresive de mare ajutor sint tele medicinale. Iata cite retete folosite cu succes in acest scop:
Pentru a relaxa si a calma faceti o baie fierbinte in care adaugati o treime de ceasca de ghimbir si bicarbonat de sodiu. Recomandate sint si baile cu extract de rozmarin (in special pentru persoanele cu tensiune arteriala scazuta). Dupa baie intindeti- in pat si odihniti- pentru 30 de minute.
Beti ceai din musetel, angelica si tataneasca (in cantitati egale). Picurati- pe limba 20-30 de picaturi de extract de rozmarin.
Puneti in 500 de mililitri de apa fierbinte 5 grame de cimbru, lasati sul acoperit la infuzat 40 de minute. Infuzia obtinuta se bea pe parcursul unei zile in trei-patru doze. Aceasta infuzie nu trebuie folosita insa de mai mult de doua-trei ori pe saptamina.
Doua lingurite de frunze de sparanghel se pun la infuzat pentru o ora in 200 de mililitri de apa fierbinte. Se beau din aceasta infuzie cite una-doua linguri de trei-cinci ori pe zi, cu 30-40 de minute inainte de masa.
O lingura de radacini tocate de leriana se pun in termosul cu 200 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat peste noapte. In cazul unei enerri foarte mari se bea infuzia in trei doze.
O lingura din urmatorul amestec: flori de paducel, talpa-gistei, rozmarin salbatic, musetel (in proportie 3:3:3:1) se pune in 200 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat opt ore, se strecoara. Se beau cite 100 de mililitri de trei ori pe zi, la o ora dupa masa.
O lingura din urmatorul amestec: fructe de paducel, frunze de sunatoare, coada-soricelului, flori de paducel, radacina de leriana (in proportie 3:3:3:2:2) se pune in 200 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat cinci-sase ore, se strecoara. Se iau cite 50 de mililitri de patru ori pe zi, cu 30-40 de minute inainte de masa.
Sucul de sfecla amestecat cu miere (o lingura la un pahar de suc) se administreaza in doze de cite 100 de mililitri de trei-patru ori pe zi, timp de zece zile, sau chiar mai mult - cite 200 de mililitri de suc pe zi, timp de trei-patru saptamini.
Melancolicii sint agitati si nervosi
La fiecare dintre tipurile de temperament depresia se manifesta diferit si mijloacele de a scapa de ea sint de asemenea diferite. Depresia la melancolici se caracterizeaza prin teama, agitatie, nervozitate si insomnie. In acest caz de ajutor sint urmatoarele retete:
Beti ceai din busuioc si salvie; puneti intr-o ceasca cu apa fierbinte un sfert de lingurita de busuioc si o jumatate de lingurita de salvie; beti ceaiul acesta de doua ori pe zi.
Picurati- cite trei-cinci picaturi de ulei de susan negru in fiecare nara; faceti acest lucru dimineata si seara pe stomacul gol.
Frectionati- cu ulei caldut de susan negru crestetul capului si talpile picioarelor.
Faceti regulat bai cu sare marina; temperatura apei - 38 de grade, durata baii - 15 minute.
Purtati ochelari de soare de culoare galbena.
Petreceti cit mai mult timp in societate.
Flegmaticii sufera din lipsa de somn
Depresia la flegmatici provoaca starea de greutate intelectuala si poate fi legata de lipsa somnului, cresterea in greutate, oboseala. In acest caz de ajutor sint urmatoarele recomandari:
Dieta de trei-patru zile pe baza de suc de mar.
Derularea unor exercitii fizice active.
Ceaiul de ghimbir: se pune o lingurita de praf de ghimbir intr-o ceasca de apa fierbinte si se bea de doua ori pe zi.
Purtati ochelari de soare de culoare roz sau rosie.
Teama de esec si
depresiile sangvinicilor si colericilor
Depresia la persoanele colerice si sangvinice este strins legata de obicei de minie, de teama de esec si de pierderea controlului, de teama de a nu face vreo greseala. In acest caz sint destul de frecvente gindurile la sinucidere (aceasta este deja o tulburare serioasa si trebuie sa consultati un medic). Colericii capata de foarte multe ori o dependenta puternica de succes, iar in caz de esec isi revin foarte greu, cad in depresie, care insa nu dureaza foarte mult si nu este nici foarte profunda. Persoanele colerice sint supuse mai mult decit celelalte temperamente tulburarilor afective legate de sezon, care de obicei au loc in perioada de iarna si reprezinta o forma usoara de depresie.
In acest caz incercati sa folositi urmatoarele mijloace terapeutice:
Apasati usor, timp de 1-2 minute, intre orele 19.00 si 23.00, pe punctul disperarii, care se gaseste in centrul palmei, la citi centimetri mai jos de degetul mijlociu. Daca punctul a fost gasit corect poate aparea senzatia unei dureri usoare, o gidilatura. Se poate apasa cu degetul mare al unei miini pe punctul din cealalta palma.
Inainte de culcare masati- pielea capului si talpile picioarelor cu ulei de cocos sau de floarea-soarelui.
Pentru cei credinciosi de mare ajutor este o rugaciune. Pentru ceilalti sint recomandate diverse tipuri de meditatie, de autosugestie, cum ar fi urmatorul enunt: Acesta este dreptul meu de a avea ceea ce imi este necesar pentru viata si pentru dezvoltarea personala. Viata este minunata. Ea imi aduce tot ceea ce am nevoie. Cu fiecare zi ce trece imi este din ce in ce mai bine. Repetati aceasta formula in fiecare dimineata, in surdina, pe un ton egal, cu ochii inchisi, de 20 de ori. Pronuntati aceste cuvinte cu credinta ca veti dobindi ceea ce doriti.
Purtati ochelari de soare cu lentile de culoare verde.
Sfaturi pentru toate tipurile de temperament
Trei linguri de paie de oz maruntite se pun la infuzat in 400 de mililitri de apa fierbinte; se bea infuzia zilnic.
O lingura de flori de ochiul-boului se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte, se lasa sa se raceasca, se strecoara; se ia cite o lingura din aceasta infuzie de trei-patru ori pe zi.
O lingura de frunze si radacini de angelica se pune la infuzat in 200 de mililitri de apa fierbinte; se beau cite 100 de mililitri din infuzie de trei-patru ori pe zi.
Doua lingurite de ghintura se pun in 200 de mililitri de apa, se fierb 10 minute; se beau cite 100 de mililitri de trei ori pe zi cu 30-40 de minute inainte de masa.
5 grame de radacini si frunze de ciubotica-cucului se pun la infuzat in termos in 500 de mililitri de apa fierbinte, timp de doua trei ore; se ia cite o lingura de infuzie de doua-trei ori pe zi.
O lingura de frunze de menta se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte, se fierb 10 minute; se beau cite 100 de mililitri seara si dimineata.
10 grame de sunatoare se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat cite minute, dupa care se strecoara; se bea seara inainte de culcare (aceasta infuzie este interzisa femeilor insarcinate si celor care sufera de hipertensiune arteriala si constipatie).
