Definitie si date statistice
In timp ce cefaleea este un simptom foarte frecvent, de gravitate variabila, migrena este o
durere de cap care are caractere bine definite: ea cuprinde numai o jumatate din cap (in general zona fronto-orbitara), este insotita de senzatia de
tulburari ale stomacului" class="alin2">greata si fotofobie si are caracter familial (antecedentele familiale se regasesc la unul sau altul dintre parinti, in aproximativ 70-80 la suta din cazuri). Criza se instaleaza progresiv si poate dura citeva ore sau citeva zile. Unii dintre bolnavi isi cunosc dinainte crizele, acestea fiind precedate de o perioada scurta de depresie, iriilitate, tulburari ale cimpului vizual, parestezii (amorteala, furnicaturi). Conform date-lor statistice, 85 la suta din populatia etei a avut parte cel putin o data in viata de migrene. Conform acelorasi date statistice, cel mai des sufera de aceasta afectiune persoanele cu virste cuprinse intre 18 si 33 de ani.
Cauzele migrenelor
Migrenele sint generate de o largire sau ingustare rapida a peretilor vaselor de singe in creier, ceea ce duce la iri-tarea fibrelor din peretii vaselor de singe. Factorii care declanseaza crizele de migrena pot fi:
n de natura psihica: stresul, starile de
tensiune nervoasa, situatii conflictuale, cu aparitii frecvente intr-un anumit moment (migrene de week-end sau de vacante).
n de natura alimentara: in cea mai mare parte din cazuri, crizele de ficat sint asociate, de regula, cu
migrenele (alimentele bogate in amine, gen tyramina, pot declansa migrenele).
n de natura hormonala: migrenele pot aparea in timpul perioadelor menstruale sau in urma administrarii de contraceptive.
n de natura ereditara, cind in apa-ritia migrenelor intervine factorul ereditar (mostenit); in cazul in care ambii parinti au suferit de migrene, in aproximativ 90 la suta din cazuri migrenele sint ereditare, iar daca numai mamele au suferit de migrene, ele pot pot transmite afectiunea in 72 la suta din cazuri (o asemenea discriminare este explicata de unii cercetatori prin
insuficienta producerii de serotonina).
Tipuri de migrene
Migrenele se pot manifesta in mai multe forme. Principalele tipuri sint:
Migrena oftalmica (cu aura vizuala)
Aceasta este anuntata, de regula, in orele ce preced criza de anumite manifestari, precum: iriilitate, lipsa apetitului, greata. Accesul debuteaza prin tulburari de natura vizuala, care apar, de regula, la ambii ochi. Perceperea vizuala se schimba, iar persoana care va suferi o migrena vede linii in zigzag sau stele verzi. Uneori pot aparea chiar si iluzii optice: oamenii sau obiectele pot aparea micsorate sau alungite (sindromul Alicei)*.
Toate aceste simptome dispar in citeva minute facind loc cefaleei, care cuprinde, in general, doar o parte a craniului. Este vorba de dureri pulsatile, agravate de stimuli senzoriali, cum ar fi, de pilda, lumina. Durerea este insotita de o stare de voma, asemanatoare celei de rau de mare. Voma calmeaza insa doar pentru un scurt timp durerea. Intensitatea durerii este foarte mare, ea impiedicind bolnavul sa lucreze, deoarece criza poate dura intre 12 si 24 de ore, timp in care acesta va trebui sa stea in obscuritate, departe de orice zgomot. Pentru prima oara, tulburarile vizuale au fost descrise in anul 1887, de neurologul francez J.M. Charcot.
Migrena comuna (fara aura)
Care se manifesta instantaneu, fara vreun simptom, printr-o durere pulsatila. Localizarea acestui tip de migrena variaza: durerea poate fi localizata in ambele parti ale capului sau poate trece dintr-o parte in alta si se amplifica in cazul unei munci fizice sau la mers. Durata migrenei de acest tip poate fi de la patru ore pina la trei-patru zile. Ea seamana ca manifestare cu migrena oftalmica, dar nu este precedata de simptomele vizuale initiale.
Migrena combinata (acompaniata)
Este datorata unor perturbari tranzitorii ale vascularizarii cerebrale. Migrenele de acest tip sint insotite de un fel de furnicaturi in jurul gurii, din care cauza pot sa apara distorsionari ale perceptiei sau fenomene afazice impresionante (bolnavul are tulburari de vorbire, tulburari de echilibru).
Migrenele la copii
Acestea sint mai rar acompaniate de dureri de cap, manifestarile fiind, de regula, digestive. Copin care sufera de o migrena pot avea si dureri abdominale care, dupa varsaturi, se amelioreaza.
Simptome
Debutul migrenei este de regula brutal. In prima faza, apar simptome precum oboseala, lipsa poftei de mincare, iriilitatea, nelinistea. Urmeaza apoi cea de-a doua faza, in care apare durerea, care este unilaterala, continua, ceea ce explica necesitatea izolarii si linistii. Criza se poate declansa in orice perioada a zilei, dar cel mai greu este suportata noaptea, mai ales cind este Luna Plina. Durata celei de-a doua faze este intre 8-l2 ore. Urmeaza apoi cea de-a treia faza, in care durerea incepe sa scada in intensitate, facind loc somnolentei si unei senzatii de vlaguire.
Tratament
Pentru a diminua durerea, unele persoane aplica surse de caldura in zona dureroasa. Aplicarea unui prosop inmuiat in apa fierbinte poate duce la o usoara ameliorare a durerii. Alte persoane isi aplica in zona dureroasa pungi cu gheata. Aceste metode, cunoscute de sute de ani, sint departe de a fi suficiente. Pentru inlaturarea migrenei este nevoie de medicamentatie. Pentru ca efectul sa fie cel scontat, este foarte important ca medicamentele sa fie luate la primele semne ale crizei. In cazul migrenelor, se vor folosi
aspirina sau (si) paracetamolul, care adesea sint suficiente. Urmeaza apoi preparate pe baza de
secara (ergotamin), la care pot aparea uneori efecte secundare: greata si diaree.
Cea de-a treia grupa de medicamente administrata in cazul migrenelor cuprinde preparate precum Sumetriptan si preparatele mai noi, Naratriptan si Zolmitriptan. Eficienta preparatelor de acest tip este mare: durerile dispar in 20-30 de minute, iar capacitatea de munca se resileste in doua-trei ore. Preparatele de acest tip contin si contraindicatii, ele neputind fi administrate copiilor sau persoanelor de peste 60 de ani, celor suferind de hipertonie, cardiopatie ischemica. Contraindicatiile exista la gravide sau la cei ce prezinta intoleranta la acest tip de medicamente.
Tratamentul preventiv
Tratamentul preventiv este foarte important, mai ales pentru ca migrenele se pot repeta ani in sir, iar folosirea constanta a medicamentelor poate avea efecte secundare grave. Este necesar ca
dieta celor ce sufera de migrene sa fie atent supravegheata. Se vor evita ciocolata, cacaoa, nucile, citricele, rosiile, brinza, slanina, sunca, alcoolul. In cazul in care
stresul sau emotiile sint cauza migrenei, este important ca acestea sa fie eliminate. Exercitiile fizice regulate (mersul pe jos, mersul cu bicicleta, inotul), precum si tehnicile de relaxare pot ajuta, de asemenea, foarte mult. Femeile care sufera de migrene de mai mult timp ar trebui sa evite contraceptivele orale. Cele care sufera de migrene in perioada menstruatiei vor trebui sa diminueze cantitatea de sare din alimentatie.
Recomandari
Este foarte important ca cei care sufera de migrene sa descopere singuri care sint motivele care duc la aparitia lor. Notati simptomele care preced migrena, schimbarile in intensitatea durerii, pentru a le comunica medicului.
Migrenele, ca semn al genialitatii
Pentru a incheia intr-o nuanta de optimism tratarea acestui subiect, am putea spune ca migrenele au influenta asupra sferei psiho-emotionale a unei persoane. Este suficient sa amintim ca de aceasta maladie au suferit celebritati precum Cezar, Edgar Poe, Guy de Maupassant, Richard Wagner, Frederik Chopin, P. I. Ceaikoki, Charles Darwin si S. Freud., iar lista nu este nicidecum incheiata
