Rinichii asigura eliminarea produsilor toxici si a unor substante rezultate din procesele de meolism. Prin aceasta ei contribuie la mentinerea constanta a concentratiei mediului interior si regleaza echilibrul acido-ba-zic, fiind capabili sa secrete dupa neie o urina acida sau alcalina. Prin rinichi se elimina din organism apa, sarurile minerale si ureea care in cazul cand se acumuleaza in sange, este foarte toxica.
Cuprins:
Regimul alimentar in glomerulonefrita acută şi cronică |
sus  |
Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. El este alcătuit din glomerul şi din tubul uri-nifer. Glomerulul este format dintr-un ghem de capilare prin pereţii cărora filtrează plasma sângelui şi rezultă urina primară. Prin tubii uriniferi are loc reabsorbţia anumitor substanţe şi a unei mari cantităţi de apă şi secreţia unor produşi specifici.
După locul unde este situată leziunea renală distingem diferite tipuri de nefpropatii (boli renale). Dacă glomerulul este afectat se vorbeşte de nefropatii glomeru-lare. iar dacă tuburile prezintă modificări funcţionale atunci se vorbeşte despre nefropatii tubulare. Când afecţiunea este situată în ţesutul interstiţial al rinichilor atunci sunt nefropatii interstiţiale.
Glomerulonefrita poate prezenta două aspecte, acută şi cronică. Inflamaţia glomerulilor se datoreşte unor infecţii, de obicei de focar (dentar, amigdalian).
Glomerulonefrita acută se manifestă prin dureri lombare, greţuri, vărsături, febră şi urină în cantitate mică de culoare închisă. După un timp apar edeme, hipertensiune arterială, hematurie şi albuminurie.
In cadrul tratamentului dietetica ocupă un loc important, în prima perioadă se recomandă un regim fără sare. Se vor da ceaiuri diuretice, siropuri. Apoi, după câteva zile se va trece la alimente bogate în glucide orez, paste făinoase şi fructe) când diureza este peste 1000 ml/zi.
Aceste alimente pot fi repartizate astfel în cursul zilei:
Dimineaţa: orez fiert (60-90 g) îndulcit cu zahăr, an
măr copt, sac de fructe Ora 10: un pahar cu suc de fructe
Prânz: orez fiert cu zahăr (60-90 g) o jumătate de
pahar suc de portocale, un cartof copt Ora 16: un cartof copt şi un măr crud
Cină: * orez cu zahăr (60-90 g) şi un pahar cu
suc de mere
Acest regim furnizează aproximativ 1200 Cal şi conţine 20 g proteine, 5 g lipide şi 255 g glucide, 150 g sodiu şi 200 g clor. El este recomandat pe o durată de 4-5 zile. Treptat regimul va fi îmbogăţit în supe de zarzavat, cartofi, pâine fără sare, brânză de vaci, urdă, iar mai târziu carne de peşte, budinci cu zahăr şi nuci, salate de crudităţi, soteuri, unt sau ulei, sosuri dietetice şi condimente aromate.
Glomerulonefrita cronică
Glomerulonefritele acate evoluează în cea 20o/o din cazuri spre cronicizare, iar acestea, incorect tratate, evoluează spre insuficienţă renală, in acest fel produşii toxici din organism nu mai pot fi eliminaţi şi ca urmare ei se vor acumula în sânge. Acumularea ureei în sânge poartă denumirea de uremie.
Pentru a preîntâmpina evoluţia bolii spre insuficienţă renală, bolnavul trebuie să facă repaus fizic după fiecare masă. evitarea frigului şi a oricărei infecţii şi control medical periodic.
La bolnavii cu glomerulonefrilă cronică ce evoluează spre hipertensiune, regimul alimentar va consta din:
- lapte degresat în cantitate mică, urdă dulce, brânză de vaci, caş slab;
- ouă in cantitate mică şi numai în preparate;
- carne slabă de vită în cantitate redusă, de 3 ori pe săptămână sau carne de pui sau de peşte (fiartă sau friptă);
- grăsimi animale în cantitate mică (10-15 g) iar cele vegetale in cantitate de 50-60 g zilnic;
- pâine albă fără sare, veche de o zi;
- făinoase în cantitate mică (gris, orez) fierte, fără sare:
- legume sărace în sodiu (morcovi, dovlecei, fasole verde, salată, roşii, ardei, vinete) sub formă de soteuri, piureuri sau salate;
- fructele sub orice formă, crude, coapte sau compoturi cu zahăr;
- prăjituri din aluat fiert sau aluat nisipos, fără sare şi fără bicarbonat, cu fructe sau cu brânză de vaci;
- ceaiuri diuretice, sucuri de fructe, lapte bătut sau iaurt;
-: condimente aromate.
Se vor da 5 mese pe zi în volum redus. Se recomandă o dată pe săptămână zi de fructe crude. Alimente interzise:
- carnea şi peştele, grase, conservele de carne, mezelurile şi afumăturile;
- brânzeturile grase şi sărate;
- grăsimile sărate şi slănina;
- legumele bogate în sodiu (spanacul, ţelina, leguminoasele, usturoiul, conservele de\' legume);
- aluaturile sărate sau preparate cu bicarbonat, cu unt sau cu grăsime multă;
- supă de carne grasă sau de oase;
- sosurile pregătite cu zeamă de carne sau de oase
şi maioneză;
- condimentele iuţi (piperul, boiaua, mustarul, usturoiul, ceapa şi hreanul).
Regimul în nefropatiile tubulare şi interstiţia\'le |
sus |
Nefropatiile tubulare pot fi infecţioase din cauză mecanică sau toxică. în cazul bolnavilor cu insuficienţă renală acută, cu catabolism azotat mic, producţia de apă endogenă nu este mai mare de 400 ml/zi. Dacă starea bolnavului e mai gravă producţia de apă endogenă este de 800-1000 ml/zi. Se va controla zilnic greutatea şi valoarea sodiului din sânge şi în funcţie de aceasta se va administra cantitatea necesară de lichide şi alimentaţia corespunzătoare.
în faza de reluare a diurezei, atunci când bolnavul elimină 1000 ml/zi aportul de lichide nu mai trebuie să fie restrictiv. Regimul va fi fără sare. După câteva zile se vor da paste făinoase, orez fiert cu zahăr şi fructe. Treptat regimul se va îmbogăţi în calorii administrân-du-se supe de zarzavat, cartofi, pâine fără sare şi alimente cu conţinut proteic (25 g zi proteine).
Nefropatii interstiţiale■ Din această categorie fac parte pielonefritele cronice care necesită un regim foarte bine chibzuit. în prima fază din cauza pierderilor de sare se recomandă un regim sărat la care se adaugă şi cantităţi mari de potasiu. într-un stadiu mai avansat se va da un regim hipoproteic, puţin sărat şi asociat cu bicarbonat pentru alcalinizare.
Acest regim va consta din:
- lapte dulce sau lapte bătut, iaurt, brânzeturi slabe;
- carne de vacă, găină, peste slab (100 g) de 3-4 ori pe săptămână sub formă de rasol sau fiartă, eventual friptă la cuptor;
- ouă, numai în preparate şi doar de 3 ori pe săptămână;
- grăsimi in cantitate redusă (10-15 g), unt sau
ulei, adăugate crude la mâncare;
- pâinea albă, veche de o zi (150-200 g/zi);
- legumele verzi sub formă de supe, piureuri, so-teuri, sucuri de legume;
- fructele crude sau compoturi cu zahăr;
- dulciuri (mierea, dulceaţa, gelatina de fructe);
- băuturi alcaline, lapte degresat (2-2 1/2 litri/zi);
- condimente permise: oţelul, lămâia, pătrunjelul, mărarul, tarhonul, leuşteanul;
Dietoterapia insuficienţei renale cronice şi a litiazei renale |
sus |
Insuficienţa renală cronică
în insuficienţa renală cronică este alterată starea generală a bolnavului. în sânge se acumulează produşi toxici, rezultaţi din catabolismul proteic, creşte ureea în sânge şi apar tulburări de metabolism hidroelectrolitic.
Regimul va fi bogat în calorii pentru a împiedeca degradarea ţesuturilor proprii cu creşterea consecutivă a ureei, sărac în proteine, bogat în glucide şi moderat în lipide.
Se recomandă următoarele alimente:
- carnea şl peştele fierte, fripte sau prăjite, în cantitate limitată;
- laptele, caşul slab, brânza de vaci şi urda, limitat;
- ouăle, numai gălbenuşul;
- grăsimi: unt, smântână, frişca, ulei, margarina;
- pâine albă fără sare sau pâine intermediară fără sare;
- legume şi fructe sub formă de budinci, salate de crudităţi, piureuri;
- dulciuri, miere, marmeladă, prăjituri uscate;
- condimente aromate, băuturi diuretice.
Supele se vor da în limita lichidelor permise iar sosurile numai cele preparate dietetic, aromatizate cu condimente aromate. Mesele vor fi dese şi meniurile variate datorită apetitului scăzut al bolnavilor.
Aportul de proteine va fi limitat la 60-80 g/zi, iar în cazul când ureea are o tendinţă de creştere, cantitatea de proteine va fi scăzută sub 40-60 g/zi. în acest caz se va reduce şi cantitatea de carne din raţie. Acest regim nu se poate prelungi mult, el favorizând accentuarea catabolismului proteic endogen.
Litiaza renală.
în raport cu compoziţia chimică a pietrei, se disting mai multe tipuri de litiază renală: urică, calcică, fosfa-ticâ şi oxalică. în caz de litiază, urina este suprasaturată în săruri din care se depun precipitaţii care vor forma calculii. Ca urmare se va administra bolnavilor multe lichide (2000 ml/24 de ore), ceaiuri, compoturi, ape minerale dimineaţa pe nemâncate şi seara. Regimul va fi hipocaloric în vederea pierderii în greutate.
Litiaza urică se caracterizează printr-o aciditate crescută a urinii şi prin- prezenţa de microcristale de acid uric. Regimul alimentar are în vedere alcalinizarea urinii. Ea se realizează prin administrare de bicarbonat de sodiu sau citrat de sodiu.
Regimul recomandat este cel lacto-fructo-vegetarian. Proteinele se vor da în cantităţi limitate. Se vor interzice: viscerele, carnea de miel, conservele de carne, brân-zeturile fermentate şi sărate şi supele de carne concentrate.
Grăsimile sunt permise în cantităţi moderate iar sarea va fi limitată. Ca deserturi sunt admise cremele cu lapte, tartele cu fructe, aluatul fiert.
La bolnavii supraponderali se va urmări scăderea în greutate printr-o raţie hipocalorică.
Regimul alimentar în litiază oxalică
Litiaza oxalică este mai frecventă. în urină se află cristale de oxalat de calciu. Ca urmare vor fi eliminate din hrană toate Drodusele alimentare ce conţin acid oxalic (lămâi, grepuri, mere, castraveţi, conopidă, mazăre). Unele alimente (cartofii, leguminoasele boabe şi dulciurile concentrate) pot da naştere la acid oxalic prin procese de fermentaţie de la nivelul intestinului.
Acidul oxalic influenţează şi metabolismul calciului. Oxalatul de calciu este insolubil în apă şi precipită la nivelul rinichiului, iar pe de altă parte acidul oxalic formează cu calciu, la nivelul intestinului oxalat de calciu insolubil.
Tratamentul dietetic al litiazei oxalice este foarte important. Se administrează bolnavilor o cantitate mare de lichide, 1,5-7-2 l/zi evitând apele alcaline şi sucurile de fructe. Se vor exclude alimentele ce dau naştere la oxa-laţi: ceai, cacao, ciocolată, măcriş, rubarba, smochine, spanac, sparanghel, cartofi, sfeclă, agrişe şi dulciurile concentrate.
Conţinutul proteic al raţiei va fi crescut la fel şi cantitatea de cereale care acidifică urina şi împiedecă formarea de oxalaţi. Grăsimile se vor da în cantitate limitată.
Se recomandă următoarele alimente:
- laptele în cantitate de 250 g zilnic, iar brânzetu-rile nefermentate 100 g;
- carne slabă de pasăre, viţel, peşte, şuncă slabă;
- ouăle sub formă de preparate, 2-3 ouă pe săptămână;
- grăsimile în cantitate redusă, unt şi ulei (20 g) adăugate crude la mâncare:
- făinoase (gris, or.ez) 200 g zilnic, iar pâinea numai veche, în cantitate de 200 g/zi;
. - legumele permise sunt: conopida, varza, salata, ciupercile, mazărea, ţelina;
- fructele permise: merele, perele, piersicile, caisele, strugurii, gutuile;
- băuturi: ceaiuri diuretice (mătasea porumbului, muşeţel), apoi sucuri de fructe şi de legume;
- sarea în cantitate de 1-2 g zilnic;
- supele de carne, sosuri dietetice.
Se vor da 5-6 mese pe zi în volum redus pentru a nu se obţine creştere în greutate.
Alimentele interzise:
- carnea grasă şi conservele de carne;
- ouăle în cantitate mare;
- legumele, spanacul, sparanghelul, ştevia şi toat legumele bogate în celuloză;
- fructele: prune, agrişe, coacăze, fragi, smochine şi banane;
- dulciuri: ciocolata, cacao, miere, marmeladă şi deserturile preparate cu bicarbonat;
- băuturi: cele alcoolice, ceaiul rusesc, sucurile de fructe, apele minerale alcaline şi cele bogate în calciu;
- condimente: piper, muştar, hrean.
Prezentăm conţinutul în acid oxalic al unor alimente:
cacao - 1000 mg/100
spanac - 890
măcriş - 835
ceai - 800
piper - 660
ţelină - 720
sfeclă - 338
smochine .- 200
pătrunjel - 190
coacăze - 88
prune uscate - 40
Regimul alimentar în litiaza josjatică
Prezenţa calculilor fosfatici face urina tulbure,, alcalină şi uneori purulentă. Regimul alimentar va fi aci-difiant, sărac în fosfor şi calciu, bogat în proteine şi în lichide şi sărac în grăsimi şi sare. Alimentele cu conţinut ridicat de calciu:
brânză de burduf- 922 mg% gălbenuş de - 145 mg%
ou caşcaval Dobrogea- 750 ceapă verde - 135
telemea de oaie - 388 lapte de vacă- 125
frunze de - 325 hrean - 119
pătrunjel alune - 240 nuci - 89
migdale - 239 fragi - 85
fasole boabe albă - 180 fasole verde - 65
ciocolată - 175
Alimente cu un conţinut bogat de fosfor:
brânză de burduf - 624 mg% mazăre verde- 303 mg°/o gălbenuş de ou - 500 carne (vacă,
oaie) - 230
ciocolată - 445 inimă - 240
ficat - 320 pâine neagră - 164
Reţete dietetice pentru bolile de rinichi |
sus |
Reţete dietetice pentru nefrita cronică
Meniu: Conopidă cu smântână Ardei umpluţi cu carne Tăieţei cu nuci
Conopidă cu smântână
Se aleg 200 g bucheţele de conopidă şi se fierb în apă. Când sunt gata se aşează în vasul de servit, iar deasupra se toarnă smântână proaspătă (50" g). şi mărar tocat. Se poate servi şi cu maioneză. Calorii = 210.
Ardei umpluţi cu carne
Se pregăteşte umplutura din 150 g carne fiartă şi tocată şi 15 g orez fiert pe jumătate, se adaugă 20 g ceapă tocată şi prăjită puţin în ulei. .Se umplu 2-3 ardei de mărime mijlocie, scobiţi şi spălaţi bine. Se fierb în suc de roşii obţinut din 50 g roşii şi se adaugă verdeaţă tocată. Se pot servi cu smântână. Calorii = 460.
Tăieţei cu nuci
Se fierbe în apă 80 g tăieţei sau fidea, apoi se trece printr-un curent de apă curată pentru îndepărtarea amidonului şi se amestecă cu 5 g unt proaspăt, 30 g nuci date prin maşină şi amestecate cu 15 g zahăr şi coajă de lămâie sau vanilie. Se aşează apoi în farfuria de servit un rând de tăieţei şi unul de nuci presărate cu zahăr. Calorii = 610.
Meniu: Salată de crudităţi Vinete la cuptor Compot de mere
Salată de crudităţi
Se taie 150 g varză albă şi se freacă pentru a putea stoarce zeama din ea. Ţelina (30 g) se rade pe răzui-toare, la fel 70 g mere. Salata (60 g) se taie felii iar nucile (20 g se zdrobesc). Toate se amestecă bine împreună cu 10 g ulei, zeamă de lămâie şi 5 g zahăr. Calorii == 230.
Vinete la cuptor
Se prăjesc în ulei 300 g vinete apoi se aşează într-un vas rezistent, un rând de vinete şi unul de roşii (200 g) tăiate felii. Se adaugă puţin usturoi tocat şi verdeaţă, în puţină apă se amestecă 20 g făină şi 15 g smântână şi se varsă peste vinete şi roşii şi se dă totul la cuptor timp de 20 minute. Smântână poate fi adăugată şi proaspătă în momentul servirii. Calorii = 445.
Compot de mere
Se. pune la fiert 150 ml apă cu o lingură zahăr. Se face un sirop subţire în care se pun 200 g mere curăţate şi tăiate bucăţi potrivite. La sfârşit se adaugă o aromă oarecare şi se serveşte rece. Calorii = 140.
Meniu: Borş de cartofi cu leuştean Sărmăluţe în foi de viţă Salată de fructe cu frişca
Borş de cartofi cu leuştean
Se pune la fiert 300 ml zeamă în care au fiert zarzavaturi, în aceasta se pun 200 g cartofi tăiaţi cuburi şi o bucată de ceapă, şi 10 g ulei crud. Când sunt fierţi cartofii se adaugă zeama de la 100 g roşii, 3 g de leuştean şi 50 ml borş. Totul mai fierbe împreună 5 minute apoi se serveşte cu smântână. Calorii = 380.
Sărmăluţe in foi de viţă
Se aleg frunze tinere de viţă de vie şi se opăresc în apă clocotită. Se fac apoi mici sărmăluţe din 150 g carne fiartă şi tocată, 15 g orez fiert pe jumătate, 25 g ceapă tocată ş; prăjită puţin în ulei. Se pun la fiert într-o cratiţă cu puţină apă şi puţin ulei (20 g). Când sunt fierte se adaugă sucul de la 50 g roşii şi se mai dau la cuptor 10 minute. Se servesc cu smântână proaspătă. Calorii = 570.
Salată de fructe cu frişca
Se spală, se curăţă şi se taie bucăţi 100 g mere, 100 g pere, 100 g prune. Totul se amestecă cu un sirop făcut din 60 ml apă şi 20 g zahăr, se adaugă 50 g vişine fără sâmburi. Se lasă salata să stea cel puţin o oră apoi se serveşte cu frişca bătută cu 5 g zahăr pudră. Calorii = 393.
Meniu: Salată rusească
Cartofi umpluţi cu carne Prăjitură cu mere
Salată rusească
Se fierb 140 g cartofi, 50 g morcovi, 30 g pătrunjel şi 50 g fasole verde. Când s-au răcit se taie euburele şi se amestecă cu puţină maioneză preparată din 1/4 gălbenuş şi 30 ml untdelemn, plus suc de lămâie. Se adaugă mărar tocat fin. Calorii = 490.
Cartofi umpluţi cu carne
Se curăţă 400 g cartofi şi se taie în două în lungime. Se scobesc la mijloc şi se umplu cu următoarea compoziţie: 150 g carne fiartă şi tocată prin maşină, 15 g ceapă fiartă şi prăjită în ulei, verdeaţă tocată după gust. Se ung cartofii cu ulei şi se pun într-un vas, la cuptor, la copt. Se pot servi cu sos de mărar sau cu smântână. Calorii => 580.
Prăjitură cu mere
Se frământă un aluat fraged din 150 g făina, 75 g unt sau margarina, 50 g zahăr şi 1/2 ou. Se fac două foi. Prima foaie se aşează pe fundul unei tăvi iar deasupra se pun mere călite amestecate cu zahăr şi scorţişoară pisată. Se aşează cealaltă foaie, se unge cu puţin lapte şi se dă la cuptor, la foc potrivit. Calorii = 2170.
(Cantităţile nu sunt pentru o persoană).
Regimul alimentar in glomerulonefrita acută şi cronică
