Omul modern se alimenteaza adesea irational si abuziv, fara a se gandi la consecintele tardive ale acestora. Omul modern mai adauga la acestea si sedentarismul, consumul exagerat de cafea si de bauturi alcoolice. Toate conduc in mod ineviil la subrezirea sanatatii si la aparitia bolilor cardiosculare.
Cuprins:
Regimul alimentar |
sus  |
Ele se caracterizează prin scăderea capacităţi de* contracţie a miocardului şi ca urmare ţesuturile nu mai sunt irigate cu sânge suficient.
în cursul cardiopatiilor se instalează deseori şi tul-burări metabolice care pol fi influenţate mai curând pe cale dietetică decât medicamentoasă.
Statisticile O.M.S. au constatat că mortalitatea de boli cardiovasculare ajunge în unele ţări la 5o%. Semnificativ este faptul că 40-50% din aceste persoane sunt supraponderale sau obeze - deci predispuse la boli de inimă. Bolile degenerative ale inimii cresc mereu, având ca substrat ateroscleroza. Ea poate începe încă din copilărie, progresând mai lent sau mai rapid, înraport cu factorii favorizanţi, între care un prim loc îl deţine alimentaţia (hrana bogată in grăsimi şi dulciuri). Uneori este vorba doar de deprinderi alimentare neigienice, care pot duce la obezitate şi în consecinţă la apariţia bolilor cardiovasculare. Deprinderile alimentare igienice trebuiesc formate încă din copilărie. Este necesar a lămuri, prin toate mijloacele, populaţia, asupra modului cel mai sănătos de nutriţie. Se recomandă, în familie şi şcoli, formarea de deprinderi alimentare utile şi igienice.
Este mult mai uşor să previi bolile decât să lupţi cu ele, după ce s-au instalat. în şcoli şi la orele de igienă se impune ca profesorii de biologie şi medicii şcolari să atragă atenţia în mod serios, elevilor, asupra consecinţelor unei alimentaţii neraţionale. Atenţie mare trebuie acordată alimentaţiei în perioadele critice din viaţă: sarcină, alăptare, menopauză la femei, iar la bărbaţi după ce depăşesc vârsta de 50 de ani.
în perioadele de şoc afectiv, sau după încetarea activităţii sportive, la tineri, expunerea la îngrăşare este mai mare.
Comportamentul alimentar este determinat de senzaţia de foame. Foamea este un reflex înnăscut. Ea apare arunci când scade glucoza din sânge si utilizarea ei în ţesuturi. Foamea determină aceleaşi senzaţii la toţi indivizii. Dacă se prelungeşte ea poate deveni chinuitoare. Deci atenţie! Când consumăm alimentele, foarte flămânzi, atunci se depune. Trebuie să mai reţinem şi faptul că gusturile alimentare sunt îndreptate de cele mai multe ori spre alimente concentrate care furnizează multe calorii şi care solicită un efort masticator minim. Acestea conduc rapid la îngrăşare, cu toate consecinţele ei dezastruoase asupra aparatului cardio-vascular.
Insuficienţa cardiacă se caracterizează prin incapacitatea inimii de a-şi îndeplini funcţia sa normală de aprovizionare a ţesuturilor cu sânge. Forţa de contracţie a miocardului scade şi e urmată de creşterea inimii în volum şi de dilatarea cavităţilor sale. La originea sa stau majoritatea bolilor cardiovasculare: hipertensiunea arterială, afecţiunile valvulelor inimii, bolile coronariene, etc.
La bolnavi cu insuficienţă cardiacă se are în vedere asigurarea necesarului în calorii şi factori nutritivi, în funcţie de nevoile organismului şi pe de altă parte eliminarea edemelor printr-o diureză crescută.
Regimul va trebui să solicite minimum de efort din partea inimii. Vor fi preferate mesele de volum redus şi mai frecvente. Se vor evita alimentele greu digesti-bile. \'
în insuficienţa cardiacă lichidul şi clorura de sodiu stagnează în ţesuturi şi se formează edeme. Dacă de-compensarea este mare, poate avea loc şi retenţie azotată. Prin regim alimentar pot. fi ameliorate aceste tulburări. Aplicarea însă a regimului alimentar restrictiv este destul de dificilă.
..-Regimul alimentar poate preveni şi combate bolile cardio-vasculare. El are importanţă deosebită în tratarea bolilor grave de inimă şi a carenţelor vitaminice şi proteice care generează bolile cardio-vasculare.
Regimul va fi hipocaloric, hipoglucidic, la obezi şi diabetici, hipolipidic.in obezitatea şi ateroscleroză, şl hi-posodat (în funcţie de prezenţa sau absenţa insuficienţei cardiace).
Dieta va fi bogată în zarzavaturi, fructe, vitamine, săruri minerale (sodiu puţin) şi aport proteic normal.
Alimentele indicate: lapte smântânit, iaurt, lapte băţ tut, brânză de vaci, carne slabă de vacă, de viţel, de găină, carne de -peşte (şalău, ştiucă, biban) pregătite la grătar ,sau fierte. Ouăle mai ales albuşul, fără restricţii, în sufleuri şi în bezele, iar gălbenuşul doar unul sau două pe săptămână.
- Pâinea se va consuma în cantitate redusă, 100 -200 g, prăjită sau pâine veche,
- Legumele fierte (spanac, lăptuci, morcovi, ardei, roşii, cartofi). Se exclude fasolea uscată, ţelina, varza, ridichile, lintea mazărea - bogate în celuloză.
- Sunt indicate supele, ciorbele, borşurile limpezi sau cu perişoare, preparate cu ulei sau margarina.
- Condimentele vor fi folosite doar cele aromate -(mărar, cimbru, tarhon).
- Fructele indicate sunt cele cu conţinut redus de grăsimi şi glucide (mere, portocale, afine, coacăze, caise, piersici, căpşuni, zmeură).
- Băuturile se vor consuma în funcţie de senzaţia de sete, dar nu în cantităţi mari odată. Se recomandă-ape minerale sărace în sodiu, ceaiuri, sucuri de legume
şi de fructe-, intre mese. Apa se va da doar la sfârşitul mesei, spre a nu dilua sucurile digestive. Alcoolul, sub formă de vin, un pahar de 3 ori pe săptămână.
Alimente contraindicate: lapte integral, brânzeturi grase şi fermentate, unt, smântână, frişca.
- Carne: de peşte gras, de porc, de oaie, raţă, gâscă, mezeluri, afumături, conserve, moluşte, creier, ficat, rinichi, măduvă şi fudulii.
- Ouă, sub formă de creme cu gălbenuşuri sau maioneză.
- Grăsimi: untură şi unt.
- Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine.
- Băuturi: alcoolice concentrate, cafea şi cacao. Pregătirea alimentelor va fi făcută de aşa manieră
ca să fie uşor de digerat. Carnea tocată, soteuri, su-fleuri, sucuri de fructe, vor asigura aportul necesar de proteine, vitamine şi săruri minerale de bună calitate. Dieta hiposodată depinde de gravitatea bolii. în mod normal omul consumă 10-15 g sare/zi, ceea ce echivalează cu 4-5 g sodiu. Aportul de sodiu e acoperit 40o/0 de sarea de bucătărie, ce se adaugă alimentelor, iar 20% din lapte şi alte alimente. Carnea şi legumele * conţin şi ele sodiu. Deci consumând pâinea normală cu sare, este asigurat un aport de 5-6 g sodiu pe zi.
în insuficienţa cardiacă gravă, pentru perioade scurte se impune un regim sever hiposodat de 0,5-0,6 g sare/zi. El va consta din legume, fructe proaspete, sau sub formă de peltea sau gemuri. Pentru a corecta gustul mâncărurilor fără sare li se adaugă foi de dafin, cimbru, pătrunjel, tarhon.
în prezent nu se mai indică bolnavilor cu insuficienţă cardiacă o cură de foame, sau de sete, ca în trecut. Restricţia totală de lichide nu\' este indicată deoarece există o gamă întreagă de medicamente diuretice, care permit un regim alimentar variat şi destul de uşor de respectat.
Se recomandă 4-5 mese uşoare pe zi, şi cu aport caloric redus. în acest fel va fi protejată activitatea inimii. Alimentele vor fi pregătite aspectuos şi vor avea un gust plăcut.
In formele grave de insuficienţă cardiacă se recomandă din când în când zile de fructe proaspete, sau zeamă de fructe, sau compot. în caz de decompensare (prin leziune valvulară ori miocardiacă) apare stază hepatică, pulmonară şi renală (organele cu un exces de sânge venos). Ea se traduce prin edeme ale părţilor inferioare ale organismului. Circulaţia este încetinită in aceste organe şi produşii de metabolism (acidul laetic şi bioxidul de carbon, ca şi ureea şi acidul liric), vor fi îndepărtaţi în cantitate insuficientă. Prezenţa lor împiedică desfăşurarea normală a proceselor metabolice. Staza şi excesul de bioxid de carbon, dilată venele mucoaselor care devin pline cu sânge, bogat în bioxid de carbon şi ca urmare apare cianoza.
Rinichii nu mai sunt capabili să elimine clorura de sodiu şti aceasta rămâne în ţesuturi şi fixează o mare cantitate de apă.
în consecinţă, în decompensarea cardiacă nu sufera numai organul central (inima), ci fiecare organ, fiecare ţesut şi chiar fiecare celulă.
Ameliorarea funcţiei circulatorii se poate face prin cardiotonice iar pe cale dietetică putem influenţa munca inimii şi chiar restabili o compensare. Dăm un model de regim:
Dimineaţa: o ceaşcă ceai cu lapte, pâine nesărată cu
puţin unt ori marmeladă sau miere Ora 10: fructe proaspete
Prânz: fără supă, carne fiartă cu cartofi (fără sare) Ora 16: o ceaşcă de ceai ori cafea cu lapte şi puţină pâine Cina: cartofi prăjiţi în ulei, un ou, salată, fructe.
în afară de recomandările dietetice are o foarte mare importanţă reglementarea întregului mod de viaţă. Se va duce o viaţă igienică, cu evitarea surmenajului, evitarea iritaţiilor şi a supărărilor de orice fel. în unele cazuri se recomandă exerciţii fizice uşoare, pentru fortificarea musculaturii.
Ateroscleroza şi regimul alimentar indicat |
sus |
Ateroscleroza este una din cele mai răspândite boli în ţările dezvoltate, în ultimele decenii. Ea constituie substratul cardiopatiei ischemice şi al afecţiunilor vasculare cerebrale, reprezentând astfel prima cauză de mortalitate. Atât la bărbaţi cât şi la femei, riscul unei boli coronariene este intre 33-55 ani. La noi în ţară s-a constatat că mortalitatea prin boli cardiovasculare reprezintă 45Vo. In alte state ea ajunge la peste 50o/0.
între procentajul de calorii furnizate de grăsimi şi frecvenţa aterosclerozei este o relaţie strânsă. Persoanele ce consumă cantităţi de grăsimi ce depăşesc 40o/" din raţia zilnică sunt foarte expuse la accidente vasculare. Datele experimentale demonstrează că produşii de degradare ai lipidelor şi în special acizii graşi saturaţi, sunt implicaţi în alterarea pereţilor vaselor de sânge.
Ateroscleroza se caracterizează prin îngroşarea şi degenerarea pereţilor arterelor mari şi mijlocii. Treptat apar apoi plăci, formate din depozite lipidice (ateroame) sau uneori plăci fibro-calcaroase. Ele pot astupa vasele de sânge şi pot apare tromboze ce duc la accidente vasculare. Acestea survin mai adesea pe vasele membrelor inferioare, pe vasele coronare (ce hrănesc muşchiul inimii) sau pe arterele cerebrale. Pereţii vaselor îşi pierd elasticitatea şi se menţin dilataţi.
Aceste modificări sunt datorite creşterii la nivelul pereţilor arteriali a lipidelor totale, a sfingomielinei, a colesterolului şi o scădere a trigliceridelor şi a fosfoli-pidelor. Ateroscleroza poate fi provocată la animale prin administrarea îndelungată de hrană bogată în grăsimi şi colesterol, acesta din urmă fiind agentul principal ate-rogen, iar grăsimile întăresc efectul său. Ingestia cantităţi mari de colesterol la animale, duce la creşte: lipidemiei, a colesterolemiei şi a depozitelor de colesterol.
Evoluţia aterosclerozei are loc în timp. încă din copilărie pot apare leziuni vasculare, încât la 30 de ani pot surveni deja modificări vasculare structurale, ce scad elasticitatea vaselor. La 40-50 de ani pot apare tromboze şi depuneri de calciu care dau rigiditate pereţilor arteriali.
Dacă sunt eliminaţi factorii ce contribuie la depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor, încă din copilărie, modificările sunt reversibile.
Factorii ce favorizează apariţia aterosclerozei sunt: tipul constituţional, supraalimentaţia, vârsta înaintată, sexul masculin, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, alcoolul, fumatul şi sedentarismul.
Arterele sclerozate sunt consecinţa acestor factori de risc ce acţionează în timp şi produc treptat modificări în întreg organismul.
Supraalimentaţia se datoreşte unor cauze adesea ere-dofamiliale ce duc la formarea unor obiceiuri de a consuma în exces grăsimi şi dulciuri. Abuzul de grăsimi şi dulciuri rafinate duce la acumularea de colesterol. Colesterolul este o substanţă ce participă la structura tuturor celulelor. O parte din colesterol este transformat în organism în acizi biliari, necesari digestiei intestinale a grăsimilor şi alta în hormoni steroiri (sexuali si suprarenali).
Colesterolul se sintezizează în ficat, piele şi splină şi o mare parte se acumulează în suprarenale. Colesterolul sangvin provine din colesterolul hepatic. Biosinteza co-esterolului este influenţată în toate organele de regimul alimentar. în general nivelul colesterolului creşte cu vârsta, ajungând maxim între 50-60 ani. La persoanele ce suferă de afecţiuni coronariene valoarea colesterolului sangvin este cuprinsă între 265-294 mg/litru.
Colesterolemia se ridică la indivizii ce se hrănesc cu alimente bogate în colesterol, dar creşterea colesterolului din sânge depinde şi de durata regimului, de natura alimentelor, de puterea lor calorică şi de proporţia consti-tuienţilor lor (glucide, lipide, protide, săruri minerale şi vitamine).
Nivelul colesterolului seric la bărbat şi la femeie, în funcţie de vârstă, în mg/litru:
Vârsta bărbat femeie
20-29 ani 2 12 196
30-39 2 30 2 09
40-49 2 40 2 25
50-59 2 44 2 32
60-69 2 35 2 03
Numeroşi cercetători au studiat influenţa regimului alimentar asupra colesterolemiei. Unii au făcut anchete pe plan mondial, pe populaţii ce nu şi-au schimbat nutriţia, alţii au administrat oamenilor voluntari sau animalelor o hrană cu compoziţie determinată. Concluzia acestor investigaţii e netă - atât la om cât şi la animale factorul alimentar influenţează colesterolemia.
Conţinutul unor alimente în colesterol, în mg/100 g (după Kritchevski):
unt 280
brânză 100-190
frişca 124
glâbenuş de ou 1340-1780
ou întreg 470-650
carne de pui 530
carne de vacă 65-120
ficat de vacă 190-320
creier 2100-2400
ficat de viţel 340-360
carne de porc 340
Cercetările au arătat că colesterolul este un constiuent al plăcilor ateromatoase. Cantitatea de colesterol a aortei ateroscleroase este mai ridicată iar raportul colesterol liber/colesterol esterificat este aproximativ la fel ca in sânge.
Dacă la animalele de experienţă se administrează hrană cu colesterol, se poate reproduce ateroscleroza.
Din cele expuse reiese că indiferent de rolul atribuit colesterolului, creşterea nivelului său în sânge reprezintă cel puţin un indice preţios al riscului de îmbolnăvire de această boală.
Grăsimile alimentare, care sunt bogate în acizi graşi saturaţi, grăsimile vegetale saturate artificial, untul de cocos, cresc colesterolemia favorizând formarea depozitelor aortice şi coronare. Toate aceste grăsimi potenţiali-zează acţiunea colesterolului.
Un fapt este neîndoielnic că grupările etnice a căror alimentaţie este hipercalorică. bogată în colesterol, lipide şi lactate, sunt mai atinse de ateroscleroza. Astfel mulţi chinezi care locuiesc în S.U.A. mor de accidente vasculare pe când cei ce locuiesc în China de sud, nu. Sau, eschimoşii care se nutresc cu proteine şi grăsimi de peşte, au puţine tulburări cardiovasculare.
Factorii alimentari influenţează în mod cert ateroscleroza, prin compoziţia hranei, prin cantitatea sa, prin echilibrul alimentar etc.
Problema influenţei glucidelor în geneza aterosclero-zei este mult discutată.
Animalele hrănite cu colesterol şi amidon au colesterolemia mai scăzută decât animalele hrănite cu colesterol şi zaharoză. Glucidele acţionează asupra catabolis-mului colesterolului şi transformarea lui în acizi biliari, în cazul alimentaţiei cu amidon. Sinteza de acizi biliari e scăzută în cazul hranei cu zaharoză şi glucoza.
Se ştie că la locuitorii unor ţări slab dezvoltate (Cuba, Columbia) la care colesterolemia e scăzută, ateroscleroza este puţin răspândită deşi consumul de zahăr rafinat este egal cu cel din ţările industrial dezvoltate, iar caloriile totale şi cele de provenienţă lipidică sunt net inferioare celor din S.U.A. In ţările cu standard ridicat .de viaţă, odată cu creşterea consumului de zahăr rafinat, creşte şi numărul caloriilor ingerate şi se schimbă şi modul de viaţă. Caloriile ce provin din hidraţi de carbon, fiind conţinute în volum relativ redus, senzaţia de saţietate produsă de ele este mai mică, deci se vor consuma calorii în exces, ceea ce duce la supragreutate, a cărui rol aterogen este dovedit.
Influenţa sării asupra creşterii tensiunii arteriale este unanim recunoscută. Se ştie că există o corelaţie între consumul de clorurâ de sodiu şi hipertensiune arterială.
Vârsta şi sexul intervin în sensul că după 30 de ani se face deseori abuz de alimente.
Sexul influenţează în sensul că femeile în perioada de sarcină, lactaţie sau la menopauză, consumă alimente in. exces.
S-a constatat că, cu cât nivelul cultural al oamenilor este mai scăzută, cu atât frecvenţa obezităţii este mai
re.
Consumul de alcool favorizează apariţia aterosclerozei prin mecanisme bine precizate:
- alcoolul duce la creşterea acizilor graşi din sânge şi a catecolaminelor;
- stimulează apetitul, deci duce la supraalimentaţie;
- intensifică secreţia de insulina şi în consecinţă depozitarea glucozei în ficat;
- modifică procesul de coagulare al sângelui;
- contribuie la creşterea tensiunii arteriale. Fumatul este unul din factorii ce generează multe
boli. Tutunul conţine 2,4% nicotină. In doze mici ea stimulează sistemul nerovs vegetativ, dar în doze mari nicotină blochează ganglionii nervoşi. Nicotină creşte eliberarea de catecolamine ce favorizează vasoconstricţia care duce la creşterea frecvenţei cardiace şi la hipertensiune. Ele cresc şi adezivitatea plachetară, predispun la tromboză.
Tutunul creşte concentraţia lipidelor sanguine ce duce la formarea de ateroame.
Tutunul conţine şi unele substanţe cancerigene. Ele se află şi în fumul de tutun. Ca urmare, şi inhalarea fumului, de către persoanele nefumătoare, este dăunătoare organismului. După fumarea unei singure ţigări la unii apar creşterea frecvenţei cardiace, modificarea electrocardiogramei şi aritmii. Tutunul creşte carboxihemoglo-biria până la 10%, fapt ce poate fi nociv pentru miocard.
Modificările ce se produc la nivelul aparatului respirator la fumători sunt foarte evidente. Ele pot genera cancer pulmonar. Riscul fumatului de ţigarete e mai mare la fumătorii între 45-55 de ani decât la cei vârstnici, de 55-65 ani.
Degradarea aparatului respirator are loc cu atât mai rapid, cu cât organismul este mai tânăr. In S.U.A., 21o/0 din băieţi şi 12% din fote, sub 15 ani, sunt fumători. De aceea bolile cardio-vasculare şi mortalitatea prin ele, au aici o rată foarte ridicată. .
Sedentarismul se datoreşte în mare parte creşterii nivelului de trai şi îmbunătăţirii condiţiilor de transport. El contribuie la geneza aterosclerozci prin creşterea lipidelor din sânge, prin apariţia obezităţii, prin favorizarea proceselor de tromboză şi prin scăderea capacităţii pulmonare.
Stressul, suprasolicitarea nervoasă, favorizează apariţia aterosclerozei şi a hipertensiunii arteriale prin stimularea secreţiei de catecolamine. Selye a observat animalele supuse unor factori stressanţi, necroze miocardice.
Regimul alimentar preventiv nu trebuie să depăşească nevoile energetice ale organismului în raport cu felul activităţii, cu vârsta şi cu sexul. Aportul caloric furnizat de grăsimi nu va depăşi 25-30%. Ele vor fi în majoritate grăsimi vegetale (ulei de floarea-soarelui, de soia sau de porumb).
Se vor reduce alimentele bogate în colesterol (ouă,
ciocolată).
Alimentaţia preventivă va cuprinde 5 mese pe zi. Masa de prânz va fi mai completă, iar cina foarte redusă. Se recomandă a lua mesele la ore fixe. Regimul ce cuprinde acelaşi număr de calorii duce la îngrăşare în cazul când alimentele sunt repartizate numai în 1- 2 mese.
O altă măsură pentru prevenirea aterosclerozei este combaterea obezităţii, prin regim sărac în calorii, prin reducerea grăsimilor, a dulciurilor, a alcoolului ce duc la creşterea colesterolului.
Persoanele ce au un colesterol de peste 265 mg o/0, sunt de 5 ori "mai susceptibile de a face un infarct miocardic, decât cei ce au colesterol la concentraţia de 220 mg%. Persoanele ce consumă grăsimi în proporţie de 40% din raţie, sau mai mult, sunt mult mai expuse la accidente vasculare. Dacă se consumă ulei în cantitate mare (bogat în acid linoleic) colesterolul scade şi concomitent se reduce şi posibilitatea apariţiei accidentelor vasculare.
Cercetări experimentale au arătat că după consumarea unui regim cu grăsimi vegetale (ce conţin acizi graşi nesaturaţi) scade adezivitatea plachetară şi capacitatea de formare a chiagurilor albe. Alimentarea cu grăsimi animale (ce conţin acizi graşi saturaţi) duce mai rapid la apariţia trombozei.
Alimente interzise; brânzeturile sărate grase, carnea grasă, carnea de vânat, peştele gras, mezelurile, grăsimile prăjite, pâinea neagră, legumele care conţin sodiu (ţelină, spanac, varză acră, murături), fructele oleaginoase, dulciurile preparate cu bicarbonat de sodiu, aluatul dospit cu unt 31 cu multe ouă, băuturile alcoolice, cafeaua, ceaiul concentrat, apele minerale cu conţinut bogat în sodiu, supele de carne, sosurile cu muştar, maioneza.
Din când în când, o zi pe săptămână, se poate urma
un regim de fructe sau legume.
Meniuri şi reţete dietetice pentru insuficienţa cardiacă şi ateroscleroză |
sus |
Reţete dietetice in insuficienţa cardiacă
Meniu:
Supă de conopidă Pilaf cu carne Cremă cu zeamil
Supă de conopidă
Se pun la fiert în apă clocotită 300 g bucheţele de conopidă. Când este gata se adaugă 10 g făină desfăcută cu puţină apă rece şi se mai fierbe câteva clocote apoi se adaugă 10 g margarina. Calorii = 170.
Pilaf cu carne
Se fierbe numai pe jumătate 200 g carne de pasăre sau de viţel cu 100 g morcov şi puţină apă. Se adaugă apoi 150 g orez şi 15 g margarina şi se dă la cuptor, ia foc mic până se fierbe orezul şi scade lichidul de pe el. Se serveşte ca atare sau cu puţin suc de roşii. Calorii .= 580.
Cremă cu zeam.il
Se pune la fiert 1/2 litru lapte. Când fierbe se adaugă zeamilul desfăcut în puţină apă rece şi se continuă fierberea până se îngroaşe, amestecând mereu. Se adaugă apoi 60 g zahăr şi o linguriţă de cacao. La sfârşit se pune gălbenuş de ou şi puţină zeamă de lămâie. Calorii == 335.
Meniu: Supă de roşii
Spanac cu carne Salată de portocale
Supă de roşii *
în 500 ml supă de legume se fierb 100 g cartofi şi 1/2 ceapă tăiată. Se fierb separat 120 g roşii curăţate de coaje, în apă puţină. Se presează sucul şî se adaugă la supă şi se mai fierbe puţin împreună. Se serveşte cu brânză rasă şi cu pătrunjel verde. Calorii = 190.
Spanac cu carne
Se fierbe înăbuşit 200 g carne cu 25 g ceapă tocată mărunt. Când carnea este aproape gata se adaugă 1Q0 g frunze de spanac foarte bine spălate, în mai multe ape şi 200 g roşii tăiate felii. Se dă la cuptor 20 de minute. Calorii = 320.
Salată de portocale
Se curăţă 2 portocale şi se taie felii care se aşează într-o compotieră. Se amestecă cu 50 g stafide iar deasupra se toarnă un sirop obţinut din o jumătate pahar de apă şi 60 g zahăr. Se serveşte rece. Calorii = 470.
Meniu: Supă de fructe cu găluşte de orez Musaca de dovlecei cu carne Cornuri cu marmeladă
Supă de fructe cu găluşte de orez
Se storc într-un tifon 150 g fructe, iar resturile se fierb in 250 ml apă. Se strecoară lichidul şi i se adaugă sucul de fructe şi 10 g zahăr. Se fierb în această supă găluşte de orez preparate din 20 g ored fiert în apă şi apoi în 50 g lapte şi puţin zahăr. Calorii = 262.
Musaca de dovlecei
Se prăjesc în untdelemn 300 g dovlecei curăţaţi şi tăiaţi bucăţi. în alt vas se înăbuşe 150 g carne tocată de viţel cu 20 g ceapă tocată mărunt. Se amestecă apoi cu orezul fiert (30 g) şi cu puţină verdeaţă tocată. într-un vas rezistent şi uns cu ulei se aşează un rând de dovlecei şi un rând de carne cu orez şi iar un strat de dovlecei şi felii de roşii (100 g). Deasupra se toarnă 5 g făină desfăcută cu puţină apă sau zeamă de zarzavat şi se dă la cuptor câteva minute. Calorii ■= 460.
Cornuri cu marmeladă
Se prepară un aluat fraged din 150 g făină, 100 g margarina, 50 g zahăr şi un ou, o lingură de smântână. Se lasă aluatul la rece o oră apoi se fac triunghiuri care se umplu cu marmeladă şi apoi se rulează în formă de cornuleţe. Se ung cu albuş de ou şi se dau la cuptor la foc potrivit. Calorii = 1920. (Cantităţile nu sunt pentru o persoană).
Meniu: Supă de fasole verde Pui cu roşii Gelatină cu suc de fructe
Supă de fasole verde
Se fierbe 100 g fasole verde tăiată bucăţi în 400 ml apă clocotită. Când este aproape gata se adaugă 25 g orez fiert şi bulionul obţinut din 50 g roşii. Se pune foarte puţină sare şi pătrunjel tocat. Calorii .= 118.
Pui cu roşii
Se pune la fiert 250 g pui cu 15 g ceapă tocată. Când . este aproape gata se adaugă 2-3 roşii tăiate felii, o linguriţă de făină desfăcută cu puţină apă, puţin usturoi tocat şi verdeaţă. Se dă la cuptor câteva minute. Calorii = 370.
Gelatină cu suc de fructe
Se spală şi se presează 250 g fructe proaspete (căpşuni sau zmeură). Resturile se pun la fiert în 50 ml apă şi se adaugă apoi sucului obţinut prin presare, se adaugă 20 g zahăr. Se dizolvă- o foaie şi jumătate de gelatină într-o lingură de lichid fierbinte şi apoi se adaugă peste sucul de fructe şi se amestecă bine. Se serveşte după ce s-a răcit bine. Calorii = 240.
Reţete dietetice pentru ateroscleroză
Meniu: Supă de oase degresată cu găluşte de albuş Rasol cu legume â la grec Mere coapte
Supă de oase degresată, cu găluşte de albuş (vezi cap. "Reţete dietetice pentru obezi").
Rasol ca legume ă la grec
Se pune la fiert 200 g carne de vită, în apă clocotită, pentru a păstra substanţele nutritive în bucata de carne. Când carnea este pe jumătate fiartă, se adaugă zarzavaturile: morcov 50 g, pătrunjel 25 g, păstârnac 25 g, ţelină 10 g, şi puţină sare. Rasolul se serveşte fierbinte cu legumele tăiate bucăţi şi înăbuşite în puţin untdelemn cu apă. Deasupra se pune mărar şi pătrunjel tocat mărunt. Calorii = 305.
Mere coapte cu zaharină
Merele se pot coace fie întregi fie curăţate şi scos mijlocul. Se servesc cu zaharină dizolvată în puţină apă. Calorii = 80.
Meniu: Dovlecei umpluţi cu brânză de vaci
Mititei dietetici cu sote de fasole verde Spumă de fructe cu gris şi zaharină
Dovlecei umpluţi cu brânză de vaci
Se curăţă 250 g dovlecei, se taie în lung, se scobesc şi apoi se opăresc în apă fierbinte. Se amestecă 100 g brânză de vaci cu o jumătate de ou, cu 5 g gris fiert în lapte si cu verdeaţă tocată (mărar) şi cu această compoziţie se umplu dovleceii. Se pun într-un vas mic, se stropesc cu iaurt şi se dau la cuptor 28-30 minute. Calorii = 244.
Mititei dietetici cu sote de fasole verde
Se trece prin maşina de tocat de 2-3 ori 100 g carne slabă. Se amestecă cu puţină apă călduţă, cu un sfert de ou şi cu cimbru uscat, apoi se bate bine pentru a îngloba aer. Se ia din compoziţie cu mâna udă şi se face mititei care se frig pe grătar. Sote-ul de fasole verde se prepară din 200 g fasole verde care se curăţă şi se pune la fiert înăbuşit în puţină apă. Se scurge surplusul de apă şi se serveşte cu foarte puţin unt şi cu mărar tocat. Calorii = 320.
Spumă de fructe cu gris şi zaharină
Se storc 150 g fructe crude. Cojile şi miezul lemnos se fierb cu 250 ml apă, cu zaharină. In acest lichid se adaugă apoi 20 g gris şi 10 g zahăr şi se fierb împreună. Când este gata se adaugă sucul de fructe şi se bate câteva minute cu telul până se răceşte. Calorii <= 132.
Regimul alimentar
