Doua clase de alimente
Alimente care prin ingurgitare isi schimba total gustul
Acestea sint in cea mai mare parte fructe si legume crude, ciuperci nefierte, seminte, peste, fructe de mare, oua crude, carne,
miere naturala de albine.
Alimente care isi conserva gustul
Piine, paste, supe, legume fierte, salate asezonate, lapte si produse lactate, carne fiarta sau prajita, peste preparat.
Aliestezia gustativa si olfactiva
Ca urmare a diferentierii alimentelor in cele doua mari clase deja mentionate, s-a emis urmatoarea ipoteza: in functie de originea lor filogenetica, mecanismele instinctului
alimentar produc un fel de aliestezie gustativa si olfactiva. Acesta defineste mecanismul de atractie-respingere prin care se manifesta instinctul alimentar, dar in conditiile in care alimentele sint adaptate din punct de dere genetic.
Oamenii, ca si animalele poseda un fel de servomecanism
Aparatul instinctiv despre care va vorbim in cele ce urmeaza e considerat ca fiind un tip de servomecanism, ale carui structuri, fara indoiala extrem de complexe, sint construite prin mutatii si selectii naturale. Daca tinem cont numai de faptul ca genetica umana evolueaza lent de-a lungul timpului, atunci vom neglija fara sa vrem si obisnuintele, ticurile, obiceiurile pe care le dobindim pe parcursul vietii si care reprezinta fenomene importante ale caracterului uman in ansamblu. Este evident faptul ca instinctul alimentar si mecanismele sale gustati, olfacti sau de alta natura se adapteaza in primul rind alimentelor ce fac parte din mediul primiti si de la care s-a inceput evolutia ulterioara.
Limitele adaptarii genetice
Avind in dere istoria omenirii, ideea conform careia genetica umana se modifica lent este foarte plauzibila. Plecind de la ipoteza care sustine ca ne tragem din maimutele antropomorfe, atunci caracteristicile noastre meolice, enzimatice si imunologice sint asemanatoare cu ale lor. Totusi separarea intre cele doua rase s-a produs acum mai bine de 30 de milioane de ani. Cauza principala a dirsificarii evantaiului alimentar uman este artificiul culinar. Acesta a aparut si s-a dezvoltat dupa momente importante din evolutia civilizatiei, cum ar fi descoperirea focului sau aparitia lui homo sapiens. Formarea inteligentei conceptuale l-a ajutat pe om sa schimbe si sa varieze continutul hranei sale poate prea brutal in raport cu ritmul biologic. Dar chiar si astazi, cind se innteaza o noua reteta culinara, se realizeaza inca un pas in trasformarea biologica a omului.
Apare o noua perspectiva
Datele problemei se schimba in masura in care factorii organoleptici si biochimici nou aparuti se pot integra normal in organism, fara a mai fi necesara readaptarea lor genetica prin procesul de mutatie-selectie.
Alimente originare si progenetice
Se pot sili cinci etape pe parcursul carora statutul alimentar al homo sapiens s-a modificat:
1. Denaturarea termica; toate modalitatile de preparare pe foc (firbere, prajire), la o temperatura ridicata modifica structura biochimica a nutrimentelor, precum si proprietatile organoleptice ale alimentelor concrete; scaderea temperaturii in conditii nenaturale sau accidentale, cum ar fi congelarea, modifica de asemenea continutul nutritiv al produselor.
2. Denaturarea mecanica (cu exceptia masticatiei); metode ca sfarimarea, extractia, separarea, amestecarea, suprapunerea, asezonarea implica transformarea alimentului brut. Modificarea alimentului este neregulata, deoarece nu poate fi vorba despre interntia inteligentei conceptuale. Trebuie sa ne imaginam mental alimentele pe care dorim sa le consumam asemeni animalului salbatic care consuma produsele unul dupa altul.
3. Laptele si produsele
lactate care au imbogatit relativ de putin timp paleta alimentara a omului, tinind cont de faptul ca imblinzirea vitelor s-a produs acum opt mii de ani.
4. Chimia alimentara, care este cea mai recenta dintre inovatiile culinare.
5. Selectia artificiala; tele alimentare de care omul e treptat inconjurat au fost selectionate in functie de productivitate si de palpabilitate. Aceasta din urma poate pune probleme din punctul de dere al mecanismelor pe baza carora functioneaza instinctul alimentar. Daca totul e corect evaluat, atunci selectia poate fi considerata un factor de transformare biochimica si organoleptica.
Originar este alimentul pe care il gasim in mediul natural si care nu sufera interntia nici unui artificiu specific inteligentei conceptuale. Termenul progenetic desemneaza alimentul care sufera entuale modificari artificiale nesemnificati, in masura in care el mai poate corespunde datelor genetice ale organismului, in ul mecanismelor instincti si al meolismului.
Experiment paralel pe oameni si animale
In anul 2000 in mai multe state din Europa Centrala s-a desfasurat un program-test la care au participat 500 de voluntari cu virste cuprinse intre 2 luni si 90 de ani. Prin aceasta metoda cercetatorii au incercat sa determine in ce masura postulatul instinctului alimentar la om e confirmat sau infirmat atunci cind se folosesc alimente progenetice. In realizarea sondajului s-a tinut cont si de importanta nutritionala a alimentelor obtinute prin selectie artificiala. Pentru ca rezultatele testului sa fie cit mai corecte, pe toata perioda de desfasurare a experimentului (aproximativ 20 de luni), subiectior le-a fost interzis consumul oricaror alimente progenetice (piine, lapte, ceai, cafea, ciocolata, vin, paste fainoase, cartofi). Ei au putut consuma numai fructe de padure, fructe exotice, legume, ciuperci, oua, carne, peste, fructe de mare, miere de albine, polen, te aromatice obtinute in conditii pe cit posibil de naturale. Observatiile au vizat in primul rind natura si modulatia cantitativa a alimentelor alese in functie de nevoile individuale ale subiectilor. In al doilea rind s-a acordat atentie consecintelor clinice in cazul persoanelor suferinde de diferite boli care au acceptat sa faca parte voluntar din acest program experimental. Ca un fel de contra-proba testul s-a efectuat si pe 1.500 animale dintre care citiva cobai, gaini, porci, ovine, bovine hranite in conditii dintre cele mai diferite.
Observatii pe termen scurt si lung
Indiferent de informatiile primite, observatiile clinice au ajuns la acelasi rezultat: in ceea ce priste alimentele progenetice, omul dispune de un instinct alimentar asemeni celui pe care il au si animalele domestice. Homeostazia in mediu intern, autoreglarea aportului de vitamine, echilibrul caloric dintre proteine,
lipide si
glucide conrg spontan spre valorile lor optime. Autofunctionare de la sine ajuta mai ales la rezolvarea tuturor problemelor digesti. Astfel boli ca hiperfagia, anorexia,
constipatia etc. se atenueaza si dispar treptat doar in citeva zile.
Parazitii intestinali se elimina prin modificarea regimului alimentar
Dintre 300 de subiecti ce acuzau contaminarea grava a ficatului si a plaminilor, la 160 dintre cei care au consumat alimente brute nu s-a descoperit nici un chist. Introducerea fie si a unui singur aliment progenetic (lapte de vaca, cereale etc.) in meniul bolnavilor a dus la trezirea mediului parazitar ce afecta organele respecti.
Dieta sanatoasa ne ajuta sa ne mentinem silueta
Echilibrul ponderal, obezitatea, celulita, precum si atrofierea muschilor sint de cele mai multe ori readuse la normal sau ameliorate dupa o perioada de minimum sase luni. Totul e ca sa nu consumam decit produse naturale.
Buna
alimentatie creeaza conditiile dezvoltarii excelente a organismului uman
Daca sintem prevazatori si inca de la
nastere ne hranim copin cum trebuie, dezvoltarea statura-ponderala si psihomotorie a micutilor se va prezenta in stare optima, iar rezistenta bebelusilor la boli si infectii va fi mult mai puternica decit in mod obisnuit.
Coerenta mecanismelor de atractie-respingere a hranei
Buna functionare a acestor mecanisme, coordonate de instinctul alimentar puternic, implica echilibrul general perfect al organismului uman. Asa se pot evita carentele, suprasolicitarile meolice sau digesti. Dar daca fortam cu buna stiinta limitele impuse de mecanismele de atractie-respingere, vom provoca ineviil
tulburari digesti de genul dispepsiei, aerofagiei etc.
Pofta de mincare si gustul real al produsului
Ingurgitarea alimentelor non-progenetice se face cu o satisfactie gustativa care de cele mai multe ori nu este asociata cu satisfactia reala a nevoii fiziologice. In acest caz structura aparatului instinctiv se dodeste a fi falsa. De fapt noi cautam sa ne imaginam un anumit aliment a carui reprezentare vizuala o asociem cu gustul, chiar daca din punct de dere nutritional caracteristicile sale nu corespund cu nimic deficitului pe care alimentul originar l-ar putea compensa. Asa se produce interactiunea intre satisfactia senzoriala si satisfactia organica, intre dorinta si placere.
