Regimurile alimentare cu aport scazut de carbohidrati sint din nou la moda, in ciuda numeroaselor do stiintifice ce demonstreaza faptul ca nu sint sanatoase pentru organism si ca nu ajuta la obtinerea si mentinerea timp indelungat a unei greutati scazute.
Riscul contractarii unei game largi de afectiuni
Regimurile alimentare cu aport scazut de carbohidrati nu prezinta avantaje semnificati fata de un
alimentar care ne-a format creierele" class="alin2">regim alimentar adecvat din punct de dere nutritional, de tip naturist, cu numar redus de calorii. De fapt, folosirea timp indelungat a regimurilor cu aport scazut de carbohidrati va poate expune riscului contractarii unei game largi de afectiuni meolice, fara a ajuta la obtinerea unei scaderi substantiale in greutate.
Cresterea in greutate provine din excesul de calorii consumate
Principiul de baza al oricarui regim alimentar cu aport scazut de carbohidrati este acela ca cresterea in greutate este cauzata de carbohidrati, ceea ce este eronat. Cresterea in greutate provine din excesul de calorii consumate, indiferent daca acestea provin din carbohidrati, proteine sau grasimi.
Adeptii multor astfel de
regimuri recomanda un consum de calorii pronind mai ales din proteine sau grasimi. Aceasta presupune reducerea consumului de cereale, de anumite legume si fructe, recomandindu-se in schimb un consum crescut de carne,
lactate si grasimi. Printre alimentele tipice recomandate in cadrul regimului cu aport scazut de carbohidrati se numara
carnea de vaca si de pui, sunca, pestele, ouale,
legumele cu continut scazut de amidon si produsele lactate, altele in afara de brinza, smintina sau unt.
Regimul alimentar cu aport scazut de carbohidrati conduce la scaderea in greutate deoarece restrictioneaza
caloriile sau energia. Astfel, organismul este practic secatuit de substantele nutriti de care are nevoie, producindu-se
tulburari meolice majore. Nu este vorba despre proportia dintre proteine si carbohidrati, ci despre numarul mai mic de calorii consumate in cadrul acestor regimuri, care conduce la scaderea in greutate.
Un regim bogat in fructe, legume, cereale si lactate cu un continut scazut de grasimi, bazat si pe un consum moderat de grasimi si calorii, va oferi cele mai bune sanse pentru scaderea in greutate si mentinerea siluetei. Un astfel de regim este de mare ajutor pentru organism si reduce riscul aparitiei bolilor cronice.
Efecte secundare pe termen scurt
Pe termen scurt, efectele unui regim cu aport scazut de carbohidrati includ:
- greata
- ameteala
- constipatie
- letargie
- deshidratare
- respiratie cu miros neplacut
- pierderea poftei de mincare
Posibile efecte pe termen lung asupra sanatatii
Regimurile alimentare cu aport scazut de carbohidrati risca sa fie inadecvate din punct de dere nutritional datorita continutului scazut de te. Ele tind sa fie sarace in fibre, tiamine, acid folic,
vitaminele A, E si B6, calciu, magneziu, fier, potasiu si substante fitochimice antioxidante. Un astfel de regim poate duce la cresterea riscului aparitiei cancerului.
Aceste regimuri tind de asemenea sa aiba un continut ridicat de grasimi saturate, fapt ce poate duce la cresterea colesterolului, contribuind la declansarea bolilor de inima. Regimurile cu un aport ridicat de proteine si grasimi sint asociate cu supraponderabilitatea si tulburarile cauzate de aceasta: boli de inima,
diabet si cancer.
Exista do ca inima poate sa nu functioneze la capacitatea maxima daca principala ei sursa de energie o reprezinta corpii cetonici. Acestia se formeaza atunci cind alimentatia este saraca in carbohidrati.
De asemenea, se poate elimina o cantitate mare de calciu, fapt ce poate duce la cresterea riscului aparitiei osteoporozei.
Carbohidratii si insulina
Carbohidratii sint singura sursa de energie pentru multe organe vitale, precum creierul, sistemul nervos central si rinichii. Sistemul digestiv descompune carbohidratii in glucoza, iar
pancreasul secreta un hormon numit insulina, pentru a ajuta transferul glucozei din singe in celule. Unii dintre autorii care recomanda regimul alimentar cu aport scazut de carbohidrati sustin, pentru a-i justifica necesitatea, ca nilul crescut de insulina produce o crestere in greutate. Totusi, atit proteinele, cit si grasimile stimuleaza pancreasul sa produca insulina.
Carbohidratii si cresterea in greutate
Proteinele si grasimile pot duce la cresterea in greutate mai usor decit carbohidratii, pentru ca o alimentatie bogata in grasimi contine o cantitate mai mult decit dubla de calorii pe gram (37), decit in cazul carbohidratilor (16). Este de asemenea important de amintit ca:
- un sfert din caloriile obtinute ca urmare a consumului de carbohidrati este folosit doar pentru a transforma glucoza in grasimi organice.
- numai 3 la suta din din caloriile obtinute ca urmare a consumului de grasimi sint folosite pentru transformarea in grasimi organice.
Vegetarienii si cei care consuma cu preponderenta alimente bazate pe te sint de obicei mai supli si au sanse mult mai reduse de a deni supraponderali sau de a suferi de boli de inima si cancer decit cei care au o alimentatie bazata pe carne. Aceasta vine in sprijinul prezentei idei, aceea ca o alimentatie bogata in carbohidrati ajuta la prenirea supraponderabilitatii si obezitatii.
Pierderea in greutate este datorata in mare parte eliminarii apei din organism
Organismul inmagazineaza excesul de glucoza sub forma de glicogen, iar atunci cind alimentatia nu contine suficienti carbohidrati, retransforma glicogenul in glucoza, pentru a o folosi ca sursa de energie. Pentru a elimina 1 gram de glicogen este nevoie de aproximativ 3 grame de apa, astfel ca pierderea rapida in greutate de la inceputul regimului cu aport scazut de carbohidrati se datoreaza eliminarii apei si nu a grasimilor organice. Cind alimentatia obisnuita este reluata, o parte din tesutul muscular se reface, apa este din nou retinuta in organism si apare din nou un surplus de greutate datorat in majoritate grasimilor, mult mai rapid decit in alte cazuri. Aceasta poate contribui la problematicul efect de bumerang al regimului.
Regimul alimentar cu aport scazut de carbohidrati nu este nutritiv
O alimentatie ce restrictioneaza consumul de cereale, legume si fructe reduce aportul de vitamine si minerale necesare organismului. In timp, aceste carente pot conduce la o varietate de boli. Regimul cu un aport scazut de carbohidrati are de asemenea un continut scazut de fibra, ceea ce poate duce pe termen scurt la constipatie, iar pe termen lung la alte disfunctii mai gra ale intestinului, precum dirticulita. O alimentatie cu continut scazut de fibra dietetica a fost asociat si cu anumite tipuri de cancer.
Riscurile unei alimentatii bogate in grasimi
O alimentatie bogata in grasimi, mai ales in grasimi saturate, a fost asociata cu supraponderabilitatea si obezitatea. Un surplus prea mare de grasimi organice constituie un factor de risc in multe boli, inclusiv in bolile de inima si diabet.
Unele studii indica faptul ca grasimile saturate (care se regasesc in cantitati mari in grasimile de origine animala) au o mai mare probabilitate de a contribui la cresterea in greutate, decit grasimile poli-nesaturate si mono-nesaturate, chiar daca au acelasi numar de calorii cu acestea. Nilul crescut de colesterol din singe, cauzat de obicei de consumul de alimente bogate in grasimi saturate, a fost adesea asociat cu bolile coronariene.
O alimentatie bogata in proteine poate fi periculoasa
Alimentele cu un continut bogat in proteine, precum carnea, au de obicei si un continut ridicat de grasimi saturate. Alimentele bogate in grasimi saturate sint de obicei si bogate in colesterol. Printre riscurile pe termen lung ale unei alimentatii bogate in proteine se numara:
- problemele de rinichi
- problemele de ficat
- probleme osoase (osteoporoza).
Dietele cu aport scazut de carbohidrati pot conduce la cetoza
Daca organismul nu primeste suficienti carbohidrati (in jur de 40-50 g/zi), distruge tesutul muscular si alte tesuturi, pentru a putea produce glucoza. Aceasta conduce la o acumulare de produse reziduale numite cetone. Aceasta stare, cunoscuta sub numele de cetoza, indica descompunerea proteinelor si a tesutului muscular si este intilnita de obicei la persoanele suferinde de inanitie, anorexie sau cu diabet insulino-dependent netratat. Prezenta cetonelor face ca singele sa devina acid. Cetoza poate fi fatala in cazurile sere, mai ales pentru femeile insarcinate, pentru copin inca nenascuti ai acestora sau pentru suferinzii de diabet.
Un regim alimentar cu un aport scazut de carbohidrati presupune selectarea atenta a proteinelor
Daca alegeti sa urmati un regim alimentar cu aport scazut de carbohidrati, nu incercati sa evitati complet carbohidratii. In alimentatie trebuie sa existe si carbohidrati, pentru meolizarea grasimilor. Alegeti-va mai degraba surse simple de carbohidrati, precum cerealele si fructele, decit alte surse mai rafinate, si cu un continut de energie mult mai ridicat, precum prajiturile, dulciurile si bauturile racoritoare. Alegeti o varietate de alimente bogate in proteine si cu un continut scazut de grasimi, mai ales de grasimi saturate, cum ar fi de exemplu:
- carnea rosie slaba
- pestele (inclusiv pestele mai gras)
- carnea slaba de pui si porc.
Puteti opta si pentru alimentele getale bogate in proteine, ca de exemplu:
- alunele
- legumele precum fasolea si mazarea
- produsele din soia.
In fine, pentru a evita cresterea in greutate, energia obtinuta nu trebuie sa depaseasca energia consumata de-a lungul unei perioade de timp. Pentru o mentinere a siluetei pe termen lung trebuie evidentiate inca o data avantajele unei activitati fizice regulate.
De retinut
- Regimurile cu aport scazut de carbohidrati nu sint sanatoase si pot fi contraproducti in ce priste scaderea in greutate.
- Majoritatea kilogramelor in plus pierdute pe baza acestei diete se datoreaza eliminarii apei si nu a grasimilor din corp.
- O hrana bogata in proteine si grasimi duce la cresterea nilului de colesterol, la obezitate si la afectiuni strins legate de aceasta, cum ar fi bolile de inima.
