Nutrimentii sint elemente indispensabile pentru sanatatea organismului. In principiu, nutrimentii sint procurati prin alimentatie, ei actionind prin intermediul digestiei. Cei sase nutrimenti - carbohidratii, proteinele, grasimile, mineralele,
vitaminele si apa - au un rol important, fiind indispensabili in functionarea organelor interne, in prelucrarea alimentelor, in generarea energiei vitale si procesul de evolutie a celulelor. In general, alimentatia dirsificata asigura nutrimentii de care are nevoie organismul, acoperind nevoile lui fiziologice. Necesarul individual este influentat de citiva factori: sex, virsta, starea fiziogica, crestere, sarcina, de activitatea fizica depusa, precum si de alte caracteristici specifice unui individ. Macronutrimentii, adica proteinele,
glucidele si lipidele, nu pot furniza energie decit in prezenta micronutrimentilor, adica a vitaminelor si mineralelor.
Cum se face repartitia nutrimentilor
Necesarul energetic global trebuie sa fie repartizat sub forma de glucide,
lipide si proteine. Repartizarea acestora, recomandata de nutritionisti, este insa putin diferita de cea observata in majoritatea tarilor occidentale in special ( elul).
Asa cum se observa, ratia proteica este respectata, dar cea in lipide este mare, in detrimentul celei in glucide. Acest lucru se explica prin inlocuirea progresiva a surselor traditionale de proteine (legume uscate si cereale), care sint sarace in grasimi si bogate in glucide, in favoarea proteinelor de origine animala. Acestea din urma sint de o calitate mai buna, dar sint asociate cu multe materii grase. Acest dezechilibru cantitativ este insotit si de unul calitativ, in ceea ce priste aportul in
glucide si lipide. In ceea ce priste necesarul de vitamine,
minerale si oligoelemente, acesta este asigurat in general, daca alimentatia este suficient de variata: cereale, legume si fructe rzi, produse lactate, peste.
Este necesara o alimentatie variata
Un aliment ideal, care sa fie sursa tuturor nutrimentilor, nu exista, de aceea este necesara o
alimentatie variata, care sa asigure nevoile fiziologice ale organismului. Alimentele pot fi clasate in 5 grupe:
1) carne, peste, oua
2) produse lactate
3) glucide simple si complexe
4) grasimi getale si animale
5) legume si fructe.
Valoarea indicelui dirsitatii alimentare corespunde numarului grupei de alimente consumate intr-o zi. Daca aceasta valoare este mai mare de 3, putem vorbi de o mare dirsitate alimentara.
Aminoacizii, pietrele de temelie ale proteinelor
Proteinele sint strict necesare in alimentatie. De fapt, nu proteinele in sine constituie elementele esentiale, ci aminoacizii, care mai sint numiti si pietrele de temelie ale proteinelor. Acestia sint in numar de 22, dintre care 8 sint considerati aminoacizi esentiali (izoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina si histidina, aceasta din urma fiind considerata esentiala pentru copii). Pentru ca organismul sa poata sintetiza si folosi in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor in proportii corespunzatoare, deoarece
insuficienta unuia reduce eficacitatea celorlalti.
Ce rol au proteinele
Proteinele au rol in formarea de noi tesuturi, in inlocuirea celulelor deteriorate. Ele ajuta la sintetizarea hormonilor si a enzimelor, la mentinerea echilibrului acido-bazic al singelui si la eliminarea toxinelor din organism. In procesul de digestie, proteinele sint descompuse in aminoacizi, care, odata ajunsi in celulele corpului, formeaza din nou proteine.
Sursele cele mai importante de proteine sint:
carnea si derivatele din carne, laptele, brinzeturile, ouale,
legumele uscate, piinea, pastele fainoase, nucile.
Necesarul de proteine difera de la un individ la altul, in functie de factori precum virsta, greutatea, starea de sanatate. Pentru un adult normal, necesarul de proteine se situeaza in jurul valorii de 1 gram per kilogram greutate pe zi. Aportul caloric al unui gram de proteine este de 4 calorii.
Glucidele, principalul carburant al corpului
Glucidele furnizeaza energia necesara corpului. In timpul digestiei, amidonul si
zaharurile (principalele tipuri de carbohidrati) sint descompuse in glucoza. Aceasta asigura energia necesara functionarii creierului si sistemului nervos central. Daca cantitatea ingerata de lipide este mai mare decit cea care poate fi conrtita in glucoza sau glicogen (depozitat in muschi si ficat), zaharurile se vor transforma in lipide.
Sursele de glucide mai importante sint: zaharul si produsele zaharoase, fainoasele, piinea, legumele si fructele.
Glucidele sint la fel de importante pentru sanatatea organismului si contin acelasi numar de calorii per gram ca si proteinele. Necesarul de glucide este de 5 grame per kilogram pe zi.
Lipidele au valoare calorica foarte mare
Lipidele, prin valoarea lor calorica ridicata, au mai intii o actiune energetica. Ele sint arse in adevarate centrale termice, situate in interiorul celulelor, ele putind fi un carburant chiar mai bun decit glucoza. Lipidele sint constituite din acizi grasi si glicerol. Cind acizii grasi nu contin legaturi duble in molecula, ei poarta numele de acizi saturati. Cei nesaturati contin insa altfel de legaturi. Grasimile saturate provin, cu citeva exceptii, din surse animale. Acestea contin, asa cum se stie, colesterol. Grasimile nesaturate (mono sau polinesaturate) sint de origine getala. Sursele de grasimi sint: untul si margarina, smintina, untura, uleiurile getale, laptele, carnea grasa, brinzeturile grase, galbenusul de ou, nucile, alunele. Aportul caloric al lipidelor este mare: 1 gram de lipide contine 9 calorii. Necesarul de lipide este de 1 gram per kilogram pe zi (1/3 acizi grasi saturati + 1/3 acizi grasi mononesaturati + 1/3 acizi grasi polinesaturati).
