Efectele finale ale alimentatiei asupra organismului uman sunt intr-o relatie interdependenta cu grupa sangna, intrucat s-a demonstrat stiintific ca modul in care alimentele sunt prelucrate si valorificate este dependent de aceasta. Cea mai veche si mai raspandita grupa sangna din intreaga lume este grupa 0. Persoanele care au aceasta grupa simt nevoia sa consume preparate pe baza de carne, pentru a obtine un maxim de energie. Cei care au grupa sangna A prefera o dieta vegetariana, bazata pe fructe si legume, iar persoanele care apartin grupei sangne B prefera sa consume produse lactate si preparate culinare pe baza de oua. Consumatorii moderni ai alimentatiei mixte apartin grupei sangne AB, care este cea mai noua dintre toate grupele sangne si, totodata, cea mai rara. Astfel, in functie de grupa sa sangna, fiecare persoana isi poate alege alimentele care i se potrivesc cel mai bine din punct de vedere biochimic.
Dieta care tine seama de particularitatile grupelor sangne nu suprasolicita aparatul digestiv si prene imbolnarile meolice.
De cand s-a descoperit ca intre grupele sangne si alimentatie exista o corelatie reala, s-au modificat si unele puncte de vedere ale medicilor si nutritionistilor.
Cercetari in domeniul interdependentei dintre modul de alimentatie, starea de sanatate si apartenenta la o anumita grupa sangna au fost facute de catre medicul american Peter D\'Adamo, care a elaborat un program nutritional ce cuprinde trei categorii de alimente: avantajoase", neutre" si de etat".
Alimentele avantajoase" asigura toate substantele tale de care au nevoie persoanele cu o anumita grupa sangna, cele neutre" dau energia necesara unei bune functionari a organismului, iar cele de etat", consumate peste o anumita limita, pot produce intoxicatii.
Pentru persoanele care au grupa sangna 0, alimentele avantajoase sunt carnea de ta, de miel, vanatul, pestele, legumele, iar cele neutre sunt carnea de pasare, de iepure si de curcan. Produsele lactate nu sunt bine tolerate de cei cu grupa sangna 0 si trebuie sa fie etate de acestia.
Persoanele cu grupa sangna A au un aparat digestiv sensibil, digera greu proteinele si grasimile de provenienta animala, dar sunt totusi recomandate unele soiuri de peste si carnea de pui. Dintre produsele de panificatie se recomanda painea din faina de secara sau de soia, painea cu germeni de grau sau specialitatile pe baza de faina de orez. Legumele si fructele proaspete sunt cele mai indicate persoanelor cu grupa sangna A, iar prepararea diferitelor sortimente culinare trebuie sa se faca astfel incat sa se piarda cat mai putin din continutul de tamine, minerale, proteine, hidrati de carbon, enzime s.a.
Persoanele care au grupa sangna B au un aparat digestiv robust, o capacitate deosebit de buna de adaptare la orice conditii de mediu si de ata si le este recomandata o alimentatie echilibrata, care sa contina preparate pe baza de carne (iepure, miel, vanat), cereale, fructe si legume. Laptele si produsele lactate sunt bine tolerate de catre persoanele cu grupa sangna B, iar fructele proaspete trebuie sa fie prezente la cele trei mese principale ale zilei.
Grupa sangna AB este cea mai noua si cea mai rara si, fiind o alianta intre grupele sangne A si B, a preluat caracteristicile specifice de la ambele. Persoanele care au aceasta grupa sangna pot consuma atat produse de origine animala, cat si cereale, fructe si legume.
Substantele active din produsele de origine vegetala (minerale, tamine, oligoelemente, enzime) stimuleaza sistemul imu-nitar al persoanelor cu grupa sangna AB, care in multe cazuri este deficitar. Cel mai important lucru in ceea ce priveste dieta grupelor sangne este alegerea si combinarea acelor alimente care sunt cele mai favorabile pentru fiecare grupa in parte. De asemenea, in masura posibilitatilor, se recomanda consumarea alimentelor naturale, ecologice, asupra carora nu s-a intervenit cu ingrasaminte chimice, pesticide, erbicide, stimulatori de crestere, hormoni sau alti aditi sintetici.
