Prin ratie alimentara se intelege cantitatea de alimente necesara in 24 ore, prin care se inlocuiesc pierderile suferite de organism si care il mentin la greutate constanta si intr-o stare optima de sanatate.
Pentru asigurarea unei alimentatii stiintifice este nevoie sa se sileasca o ratie alimentara care sa corespunda consumului energetic al organismului si sa asigure procesele de autoreinoire a tesuturilor ca si nevoile sale de crestere.
Ratia alimentara zilnica depinde de activitatea depusa. Ratia etalon asigura consumul energetic necesar unei activitati de 8 ore, munca fizica 4 ore, activitate sedentara (citit, scris) o ora si jumatate, plimbare (mers pe jos), una si jumatate ora de activitati casnice, o ora necesara pentru toaleta (imbracat, dezbracat, spalat etc.) si 8 ore de somn.
O persoana care desfasoara o astfel de activitate are nevoie de 2800 Cal/zi pentru barbat si 2600 Cal/zi pentru femei. Aceasta ratie poate servi doar ca baza de referinta urmand sa fie modificata, dupa activitate si rsta.
Cheltuielile energetice ale organismului sunt fixe si riabile. Cheltuielile fixe corespund la un consum minim de energie necesara intretinerii functiilor vitale ale organismului (respiratie, circulatie, activitatea sistemului nervos, functia de excretie si a glandelor endocrine). Aceste cheltuieli reprezinta meolismul bazai. El corespunde la 1 Cal/minut la barbat si 0,8'0,9 Cal/minut la femeie. in timpul somnului cheltuielile energetice suni asemanatoare cu cele ale meolismului bazal.
Cheltuielile riabile depind de activitatea musculara, de termoreglare si de activitatea tubului digestiv. Ingerarea de alimente determina imediat o crestere a cheltuielilor energetice, in plus fata de cea legata de activitatea motoare si secretoare a tubului digestiv, denumita de Rubner actiune dinamica specifica (ADS). Valoarea ei depinde de natura alimentelor. Pentru proteine este de +30o/0, pentru lipide de +4o/0 iar pentru glucide de + 5o/0. Surplusul acesta de energie provine din arderea mai accentuata a unor substante energetice in organism, in timpul absorbtiei intestinale si o actiune de excitare asupra unor glande endocrine (tiroida si hipofiza). Acest surplus de caldura datorat proteinelor alimentare este legat de meolismul aminoacizilor. Ei exercita un efect stimulator asupra celulelor, crescand la un nivel inalt caldura produsa de ele, prin accentuarea arderilor propriului material energetic.
Actiunea dinamica specifica a proteinelor depinde de urmatorii sapte aminoacizi: tirozina, glicina, alanina, leucina. histidina, acidul glu-tamic si acidul aspartic. Ea se datoreste in buna parte proceselor de desaminare a acestor aminoacizi care are loc cu producere crescuta de caldura.
Nevoile energetice nu pot avea deci o loare normati ci numai una orientati, existand o mare ria-bilitate la omul normal..
La calcularea ratiei alimentare se adauga un surplus de calorii peste loarea meolismului bazai astfel: pentru activitati sedentare se recomanda un plus de 30 Cal/kg corp, pentru activitati usoare 35'40 Cal/kg corp, .pentru activitati fizice moderate 40'50 Cal/kg corp, iar pentru munca grea se adauga un plus de 50'60 Cal/kg corp.
Ratia alimentara trebuie sa corespunda si gradului de utilizare digesti si de asimilare. La o alimentatie bogata in rezidii (paine integrala, fasole, mazare, linte) se calculeaza un surplus de cea 10% peste ratia calorica.
