Acest tip de alimente va va:
► imbunatati capacitatea de gandire;
► ridica moralul;
► reduce stresul;
► spori vitalitatea;
► ajuta sa ati o inima mai sanatoasa.
Cuprins:
în cazul afecţiunilor cardice, un regim alimentar sănătos este cel mai important factor. Acesta poate: *■ Introduce în sânge substanţele chimice care deblochează arterele, reduc colesterolul, creează solvenţi pentru diluarea cheagurilor de sânge şi produc hormoni, care relaxează pereţii arterelor, scăzând astfel tensiunea;
► Juca un rol esenţial în lupta împotriva cancerului prin producerea acelor agenţi capabili să micşoreze sau să distrugă celulele anormale;
*■ Ajuta la întârzierea procesului de îmbătrânire şi încetini procesul de degradare naturală a organismului;
+ Creşte rezistenţa la răcelile şi gripele obişnuite şi stimulează organismul
să producă mai mulţi anticorpi, care protejează împotriva infecţiilor;
► Preveni durerile de cap şi crizele de astm;
► Duce la crearea unor substanţe care atenuează durerile şi inflamaţiile provocate de artrită;
». Ataca bacteriile şi viruşii;
*■ Creşte fertilitatea şi apetitul sexual;
► Conferi un aspect sănătos şi plin de strălucire tenului, părului şi unghiilor.
Există încă nenumărate alte avantaje, dar ar fi imposibil să le înşir aici pe toate. însă mesajul meu este cât se poate de clar: Alegând să consumaţi hrană sănătoasă, puteţi arăta minunat şi vă puteţi simţi minunat.
în esenţă, dacă regimul dumneavoastr alimentar nu este sănătos, nu veţi avec o stare de sănătate bună si nu veţi slăbi.
Hrana dăunătoare |
sus  |
Aceste alimente: «► Vor accelera procesul de îmbătrânire a organismului; *■ Vor conduce la creşterea în greutate; * Vor cauza probleme digestive, inclusiv balonare, gaze şi crampe
abdominale; *> Vă vor da o stare de somnolenţă şi letargie;
► Vă vor afecta capacitatea de concentrare;
► Vă vor provoca modificări bruşte de dispoziţie;
► Vor afecta negativ fertilitatea şi libidoul;
► Vor declanşa atacuri insesizabile, care vor duce la slăbirea articulaţiilor şi la blocarea arterelor, crescând riscul afecţiunilor cardiovasculare
şi al artritei;
► Vor duce la îngustarea şi rigidizarea arterelor - favorizând apariţia cheagurilor de sânge (trombi);
► Vor favoriza producerea de substanţe toxice în organism, a căror acumulare pe parcursul a mai mulţi ani poate duce la apariţia cancerului;
►■ Vor slăbi imunitatea organismului;
► Vor determina dureri de cap şi crize de astm;
► Vor accentua durerile şi inflamaţiile provocate de artrită;
*■ Vor conferi un aspect nesănătos tenului, părului şi unghiilor.
Hrană sănătoasă versus hrană nesănătoasă |
sus |
HRANĂ SĂNĂTOASĂ
ALIMENTE "VII"
SAU ALIMENTE CRUDE
Alimentele "vii" sunt alimentele crude. Aceste alimente n-au fost gătite, fierte, călite, puse la cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau înăbuşite. în consecinţă, ele se află în starea lor naturală şi conţin toate enzimele. Aceste enzime alimentare reprezintă forţa vieţii, aflată în hrana, care înlesneşte procesul de digestie. Fructele şi legumele crude, cerealele şi seminţele încolţite - toate conţin enzime alimentare. Organismul nostru are nevoie de cantităţi considerabile de astfel de enzime petru a se hrăni, pentru a avea energie şi pentru un metabolism echilibrat.
Cel mai evident neajuns în dietele anterioare ale participanţilor la programul Eşti ceea ce mănânci era absenţa completă a enzimelor alimentare din meniul lor. Majoritatea participanţilor nu consumau niciodată ceva crud.
CARBOHIDRAŢIBUNI
în această categorie intră carbohidraţii la care nu s-a adăugat zahăr rafinat: de exemplu, fructe, pâine neagră din făină integrală, cereale, orez şi legume. Aceşti carbohidraţi sănătoşi (denumiţi carbohidraţi complecşi) conţin zaharuri naturale, pe care organismul le poate metaboliza uşor şi lent pentru o funcţionare echilibrată a creierului, o stare emoţională bună şi un nivel adecvat de energie. Aceştia nu sunt văduviţi de principalii lor agenţi nutritivi.
ALIMENTE ECOLOGICE
Alimentele ecologice, sau organice, sunt acelea în compoziţia cărora nu a intrat nici o substanţă chimică. Produsele ecologice sunt cultivate pe terenuri care nu au fost stropite cu substanţe chimice pentru fertilizare sau pesticide. Ţineţi minte: dacă alimentele pe care le consumaţi au fost stropite cu substanţe chimice sau provin de pe terenuri tratate în prealabil, atunci acele substanţe, care sunt toxice, vor pătrunde în celulele organismului dumneavoastră şi în fluxul sangvin. Cine poate şti ce daune produc? Numeroase studii arată că substanţele chimice care pătrund în organismul nostru nu îmbunătăţesc starea noastră de sănătate.
PROTEINE BUNE
Proteinele vegetale sunt uşor de descompus de către organism. Quinoa este un exemplu de proteină vegetală foarte uşor de digerat. Este sub formă de boabe şi se poate face o fiertură foarte gustoasă din ea. Varza (nu cea de Bruxelles, ci aceea care creşte din seminţe) conţine o formă de proteină mult mai eficientă, mai ieftină şi mai sănătoasă decât proteina din carne. Amestecul de leguminoase cu boabe de cereale generează, la rândul său, o proteină completă, uşor de digerat şi care intensifică metabolismul.
GRĂSIMI BUNE
Grăsimile au o reputaţie extrem de proastă. în această eră a alimentelor cu conţinut redus de grăsime sau chiar lipsite complet de grăsime, cruciada împotriva grăsimilor aproape că a luat-o razna. Cei mai entuziaşti susţinători ai acestui curent au ajuns să condamne până şi alimentele bogate în uleiuri nutritive, precum alunele, seminţele sau avocado, dar nimeni nu a putut vreodată să dea vina pe avocado pentru o afecţiune cardiovasculară!
în general, eu le recomand pacienţilor mei alimente care conţin grăsimi bune, precum alunele, seminţele şi avocado. Aceste alimente uleioase conţin grăsimi sănătoase, care ajută procesul de scădere în greutate, micşorarea colesterolului, stimularea imunităţii şi alimentarea organelor reproducătoare, a pielii, a părului şi a ţesutului osos, lubrifiind în mod eficient organismul. Grăsimile sănătoase sunt necesare şi au o importanţă vitală pentru întreţinerea vieţii. Iar aceste grăsimi ne ajută să metabolizăm alte grăsimi. Sunt atât de importante, încât sunt denumite acizi graşi esenţiali.
Organismul uman nu poate produce acizi graşi, aşa că trebuie să-i luăm din hrana pe care o consumăm. Eu chiar cred că ar trebui să-i numim "acizi esenţiali pentru slăbire". Aşa le spun eu în practica mea, iar pacienţilo pare să le placă acest concept despre slăbire. Seminţele de in, de floarea-soarelui, de dovleac, algele marine, peştele şi avocado reprezintă exemple excelente de "acizi esenţiali pentru slabire".
ALIMENTELE NEPROCESATE
Acestea sunt alimente la care nu s-au adăugat substanţe chimice sau altfel de aditivi. Ele se află în starea lor originară, aşa cum au crescut în natură. Nu au fost modificate. Unele alimente ambalate conţin încă elemente şi ingrediente în starea lor naturală. Vă sfătuiesc să începeţi să citiţi etichetele produselor alimentare pe care le cumpăraţi (vezi p. 176) şi să vă familiarizaţi cu ingredientele acestora.
Hrană dăunătoare |
sus |
LEGUME FIERTE PREA MULT
Cei mai mulţi dintre pacienţii mei, când vin prima dată la cabinetul meu, obişnuiesc să fiarbă prea mult legumele. Mulţi îmi spun că, de fapt, nici nu le plac legumele. Eu sunt convinsă că ei pur şi simplu nu ştiu cum să le prepare. Din anumite motive, noi, englezii, avem adesea tendinţa de a fierbe legumele până ce le "omoram", proces în care îşi pierd toate substanţele nutritive, extrem de importante.
Pentru a obţine tot ce e mai bun din legumele pe care le consumaţi, fie le mâncaţi crude, fie le înăbuşiţi uşor timp de 2-3 minute, în cele mai multe cazuri.
CARBOHIDRAŢI DĂUNĂTORI
Carbohidraţii simpli sunt cei pe bază de zahăr rafinat, care nu sunt deloc sănătoşi pentru organismul dumneavoastră. în această categorie intră ciocolata, prăjiturile, biscuiţii, bomboanele şi orice aliment realizat prin adaos de zahăr rafinat, făină sau orez alb prelucrat. în procesul rafinării, cele mai multe minerale şi vitamine se elimină, iar alimentele respective, odată intrate în organism, se comportă ca zahărul pur. Intră în fluxul sangvin, provocând perturbări ale nivelului glucozei (zahărul din sânge) şi apariţia apetitului crescut pentru dulciuri. Dacă veţi consuma cantităţi mari din astfel de alimente, cu siguranţă veţi ajunge la modificări bruşte
ale dispoziţiei. Veţi deveni depresiv, nervos şi iritat. Dacă nu vă deranjează să fiţi gras şi bolnav, atunci consumaţi alimente cu carbohidraţi dăunători. Reziduurile excesului de carbohidraţi dăunători sunt depozitate în organism sub formă de grăsime. Şi în sfârşit, un consum îndelungat de carbohidraţi dăunători poate conduce la diabet. Nu merită să riscaţi atât.
ALIMENTE NEECOLOGICE
Alimentele neecologice, precum fructele sau legumele neecologice, sunt cele care au fost stropite cu diverse substanţe chimice şi au crescut pe terenuri tratate în prealabil cu fertilizatori chimici şi pesticide. Resturile acestor substanţe chimice rămân în organism atunci când consumaţi astfel de alimente neecologice. Ele afectează celulele şi organele trupului dumneavoastră şi dăunează sistemului digestiv. în organismul nostru, aceste substanţe chimice se transformă în toxine, poluându-l şi otrăvindu-l.
PROTEINE DĂUNĂTOARE
în funcţie de robusteţea sistemului dumneavoastră digestiv, este posibil ca unele proteine pur şi simplu să nu vă fie favorabile. Cei mai mulţi dintre participanţii la programul Eşti ceea ce mănânci aveau o funcţie digestivă extrem de slăbită, astfel că le era foarte greu să descompună proteina din carnea roşie.
Consumarea a prea multe produse din carne roşie, cu conţinut ridicat de proteine şi grăsime poate duce la intoxicarea organismului şi la creşterea acidităţii sângelui, la pierderi de calciu, la suprasolicitarea rinichilor şi a ficatului, la blocarea digestiei şi la distrugerea bacteriilor benefice din tractul digestiv. De asemenea, se poate ajunge la apariţia pietrelor la rinichi şi la oboseala ficatului, la afecţiuni ale intestinelor, la constipaţie, la artrită, la osteoporoză şi la probleme cardiace.
Pentru unele persoane, chiar şi laptele de vacă este prea greu de digerat. Poate provoca reacţii alergice precum sinuzită, astm, dureri de urechi, congestie, iritaţie nazală, erupţii ale pielii, eczeme, oboseală, stare de letargie şi iritabilitate. Laptele de vacă integral are un conţinut ridicat de grăsimi saturate, unul scăzut de vitamine, iar cantitatea de minerale este în dezechilibru cu biochimia umană; în consecinţă, multe dintre substanţele sale nutritive nu pot fi absorbite de organism. în plus, în mod normal, vacile sunt supuse la nenumărate tratamente cu substanţe chimice, hormoni, pesticide şi alte medicamente, care ajung şi ele în lapte. Dacă vreţi totuşi să consumaţi lapte de vacă, este bine să-l fierbeţi mai întâi; va fi mai uşor de digerat.
Alegeţi ca alternativă laptele de oaie sau de capră, ale căror molecule sunt mai mici şi mai uşor de descompus. De asemenea, pe piaţă se găsesc şi numeroase alte tipuri de lapte, mai uşor de digerat: lapte de orez, de soia şi din alte cereale.
ALIMENTE RAFINATE
Regimurile alimentare moderne conţin multe alimente rafinate.Toţi participanţii la programul Eşti ceea ce mănânci aveau anterior o dietă bogată în alimente rafinate. Acestea sunt văduvite de conţinutul lor original de substanţe nutritive şi de fibre. Consumatorul se alege cu o variantă nenaturală, mult mai concentrată în zahăr a alimentului original.
Făina albă şi zahărul rafinat sunt cele mai frecvente exemple de alimente rafinate. Aceste ingrediente sunt folosite la prepararea unei multitudini de "alimente". Produsele de patiserie, ciocolata, mâncarea de tip fast-food şi semipreparatele sunt numai câteva dintre alimentele pline de aditivi şi conservanţt alimentari, care le conferă un termen de valabilitate mai mare. Pe drept cuvânt aceste alimente ar trebui să fie numite non-alimente. Acestea produc adevărate dezastre pentru sănătatea organismului uman, de vreme ce acesta nu a fost proiectat să facă faţă unor alimente contrafăcute, industriale, secate de substanţele nutritive.
în cadrul programului televizat, am întâlnit o doamnă care consumase în prealabil exclusiv hrană rafinată, prelucrată şi conservată. Yvonne era supraponderală, deprimată, epuizată fizic şi constipată. Până în acel moment, supravieţuise în principal cu snacks şi hrană semipreparată, încălzită la microunde. Nu mâncase niciodată în viaţa ei mâncare adevărată. Pentru a o aduce pe Yvonne la realitate, am tachinat-o puţin, spunându-i că, dacă s-ar întâmpla să moară în următoarea zi, organismului ei i-ar trebui efectiv ani întregi să se descompună, din cauza cantităţilor imense de conservanţi din organism. A fost destul de şocant pentru ea, dar cu siguranţă a înţeles mesajul.
GRĂSIMI DĂUNĂTOARE
Grăsimile animale saturate sunt foarte greoaie şi, odată ajunse în organism, se transformă în "bolovani", întărind arterele si expunându-vă la riscul atacului de cord şi al accidentului vascular. Carnea roşie, de porc, produsele lactate, untul şi brânzeturile constituie exemple de alimente ce conţin grăsimi saturate. Organismul uman nu a fost conceput să facă faţă acestor tipuri de grăsimi. Dietele cu un conţinut crescut de grăsimi dăunătoare organismului duc la creşterea tensiunii şi a nivelului de colesterol, influenţând totodată nivelul zahărului din sânge şi cauzând blocarea ficatului, ceea ce conduce la depresie şi la creşterea în greutate. Organismul nu reuşeşte să proceseze eficient grăsimile, astfel că multe dintre ele se transformă în "bulgări" toxici, care se depozitează în corp şi care vă fac să deveniţi şi mai graşi.
Grăsimile hidrogenate rezultă în urma procesului de solidificare a grăsimilor vegetale lichide. Margarina sau untura sunt un exemplu de grăsime hidrogenată, astfel încât cartofii prăjiţi, ciocolata, dulciurile, îngheţata, prăjiturile şi produsele de patiserie conţin, toate, grăsimi hidrogenate. Aceste grăsimi hidrogenate se transformă în acizii graşi trans, chiar mai periculoşi, despre care s-a demonstrat că pot cauza diabet, atac de cord şi cancer. De asemenea, acizii graşi trans duc la creşterea în greutate, deoarece interferează cu metabolismul şi procesul de descompunere a acizilor graşi esenţiali. Rezultatul este creşterea colesterolului nociv din organism şi scăderea celui bun.
GRĂSIMI DĂUNĂTOARE
Grăsimile animale saturate sunt foarte greoaie şi, odată ajunse în organism, se transformă în "bolovani", întărind arterele si expunându-vă la riscul atacului de cord şi al accidentului vascular. Carnea roşie, de porc, produsele lactate, untul şi brânzeturile constituie exemple de alimente ce conţin grăsimi saturate. Organismul uman nu a fost conceput să facă faţă acestor tipuri de grăsimi. Dietele cu un conţinut crescut de grăsimi dăunătoare organismului duc la creşterea tensiunii şi a nivelului de colesterol, influenţând totodată nivelul zahărului din sânge şi cauzând blocarea ficatului, ceea ce conduce la depresie şi la creşterea în greutate. Organismul nu reuşeşte să proceseze eficient grăsimile, astfel că multe dintre ele se transformă în "bulgări" toxici, care se depozitează în corp şi care vă fac să deveniţi şi mai graşi.
Grăsimile hidrogenate rezultă în urma procesului de solidificare a grăsimilor vegetale lichide. Margarina sau untura sunt un exemplu de grăsime hidrogenată, astfel încât cartofii prăjiţi, ciocolata, dulciurile, îngheţata, prăjiturile şi produsele de patiserie conţin, toate, grăsimi hidrogenate. Aceste grăsimi hidrogenate se transformă în acizii graşi trans, chiar mai periculoşi, despre care s-a demonstrat că pot cauza diabet, atac de cord şi cancer. De asemenea, acizii graşi trans duc la creşterea în greutate, deoarece interferează cu metabolismul şi procesul de descompunere a acizilor graşi esenţiali. Rezultatul este creşterea colesterolului nociv din organism şi scăderea celui bun.
HRANA PRELUCRATA
Prelucrarea hranei duce la modificarea caracteristicilor originale ale alimentelor şi a proporţiilor de substanţe nutritive. înainte de a ajunge pe rafturile unui supermarket, multe dintre alimentele preambalate în plastic, cu preparare rapidă, de încălzit la microunde sau de fiert în ambalaj au trecut deja printr-o multitudine de proceduri de prelucrare. După toate acestea, alimentele mai au o foarte mică valoare nutriţională sau chiar nici una.
Industria alimentară permite folosirea a peste 3.000 de aditivi alimentari în procesul de prelucrare a alimentelor. însă simplul fapt că aceste substanţe chimice şi aditivi folosiţi în procesul de prelucrare au fost consideraţi nedăunători organismului uman nu înseamnă neapărat că aşa stau lucrurile. Astfel, substanţele chimice, aditivii alimentari, coloranţii,îndulcitorii, aromele artificiale, pigmenţii, nitraţii, nitriţii, conservanţii care previn deteriorarea produsului, acidifianţii, agenţii de coacere, de albire, emulsificatorii care menţin consistenţa produselor, toate acestea pătrund în organismul nostru prin intermediul produselor preambalate şi uşor de preparat.
Aceste procese pot cauza reacţii alergice, pot suprasolicita ficatul, obligându-l să prelucreze prea multe substanţe chimice, dintre care multe sunt cancerigene. Copiii care sunt expuşi unor astfel de procese pot deveni hiperactivi şi pot avea dificultăţi de învăţare.
Englezul care s-a hrăni cel mai nociv |
sus |
Andy, un specialist în calculatoare în vârstă de 26 de ani din Essex, a luat parte la programul-pilot Eşti ceea ce mănânci. Prietena lui îl părăsise cu o săptămână înainte, fapt ce fusese un adevărat şoc pentru el. Când l-am cunoscut, era dărâmat şi profund deprimat. Andy îşi ducea viaţa îndopându-se cu mâncare pe tot parcursul zilei şi completându-şi seara regimul cu băutură, prin diverse localuri. Iată o mostră a regimului său zilnic: chips, ciocolată, pâine albă, hamburgeri, apoi alţi hamburgeri, şi încă alţi hamburgeri, cartofi prăjiţi, totul stropit din plin cu bere. Acest tânăr blond, de un metru şi optzeci şi opt de centimetri, cu trăsături fine, cântărea nu mai puţin de 178 de kilograme. Din punct de vedere clinic, Andy era obez, iar alegerile sale alimentare extrem de nefericite pur şi simplu îi distrugeau viaţa. Era epuizat, respira greu, suferea cumplit de indigestie, balonări şi gaze - practic, era la pământ. Scaunele sale cleioase, lipicioase, nesănătos de reduse cantitativ aveau un miros îngrozitor, care se simţea de la o poştă, iar el transpira excesiv, chiar şi atunci când stătea pe scaun. Analizele biochimice făcute de mine au arătat niveluri dezastruoase de vitamine şi minerale, iar nivelul de acizi graşi esenţiali era cel mai scăzut din câte văzusem în numeroşii mei ani de practică medicală.
Aceasta însemna că el nu putea să descompună grăsimile în mod adecvat. I-am dat un ultimatum: fie urma să respecte programul meu, fie avea să moară de tânăr. Dacă avea de gând să facă ceea ce îi spuneam eu, mă angajam să continuu să îl tratez. Dacă avea de gând să calce pe-alături,îl lăsam baltă. Andy a făcut alegerea corectă. A acceptat din toată inima programul propus de mine, care suna cam aşa:
► fără carne roşie; »■ fără zahăr alb rafinat;
► fără produse de patiserie din făină albă rafinată;
► fără chips sau alte uscături;
► fără alcool;
► cantităţi nelimitate de fructe proaspete şi legume, seminţe crude, alune şi nuci şi unele boabe sau seminţe leguminoase şi cereale;
- exerciţiu fizic moderat în fiecare zi.
Acest munte de grăsime ce se rostogolea prin baruri a început chiar să-şi facă singur sucul d morcovi şi de pir în fiecare zi, în loc să se scufunde în halbele din localul lui obişnuit. Rezultatul: Andy a dat jos peste 25 de kilograme în mai puţin de trei luni şi a început să se simtă minunat. Deşi se află încă în procesul de slăbire, Andy este acum alt om şi arată excelent.
HRANĂ SĂNĂTOASĂ = 0 VIAŢĂ MAI BUN.
Observaţi, aşadar, că alimentaţia dictează nivelul de sănătate şi de bunăstare al organismului. Ea vă furnizează majoritatea substanţelor nutritive de care aveţi nevoie pentru a fi sănătoşi şi fericiţi. Hrana are o influenţă incredibilă asupra stării emoţionale, mentale şi fizice. 0 alimentaţie sănătoasă, de bună calitate este una dintre cele mai uşoare şi mai sigure căi spre o viaţă mai bună. Reflectând îndeaproape la ceea ce consumaţi . alegând alimente sănătoase, puteţi obţine tot ce este mai bun de la hrană şi tot ce e mai bun de la viaţă. Pentru că sunteţi într-adevăr ceea ce mâncaţi!
Date
