Denumiri populare: Buruiana-de-perit, buruiana-de-celperit, matrice, stratorica, sopar-laita, ntricea, vindrilica.
Descriere: Planta erbacee cu tulpina culcata sau agatatoare si cu flori albastre, care cresc la subsuoara frunzelor. Creste prin paduri, prin locuri defrisate, langa maracini suri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si liziere. Are o tulpina paroasa, care se taraste pe pamant, frunze mici, zimtate, cu luciu argintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pana la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pana august. Se colecteaza inflorescenta (ansamblul florilor depuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sunt acele te care cresc la margini de paduri si sub stejari. Aceasta ta este cunoscuta inca din timpul ro-manilor care, la randul lor, au preluat-o de la triburile germanice cand le-au supus.
Se folosesc: Florile (inflorescentele) - Flores Veronicae.
Indicatii terapeutice: Scaderea colesterolului, combaterea nervozitatii pronite din suprasolicitarea intelectuala, bronsite chi, afectiuni hepatice si splinice, boli cronice de piele,
reumatism si artrita.
Mod de administrare: Ventrilica constituie un adaos cu rezultate bune la
ceaiurile depurati, contribuind la vindecarea eczemelor cronice, a pruritului senil (mancarimi de batranete). Persoanele slabite si sensibile o suporta bine, intrucat este un leac bun si pentru bolile de stomac, stimuland si digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente, precum si tulburarile intestinale. Are un efect favorabil excelent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitarea intelectuala. O ceasca de ceai bauta seara, inainte de culcare, are un efect excelent in actiunea sa linistitoare. Amestecata cu radacina de telina, inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice. Chiar si in cazul icterului, al nisipului in urina, al durerilor articulare
reumatice si artritice, ntrilica da un rezultat foarte bun.
Si in bronsite chi, uscate, s-a constatat ca ntrilica a produs ameliorari evidente. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numit si mierea-ursului sau plumanarica), frunze de podbal,pa(lagina ti ntrilica in parti egale, care se oparesc cu apa clocotita. Dupa un sfert de ora se strecoara si se indulceste cu
miere sau
zahar candclat.
Pentru icter sau afectiuni hepatice si splinice se recomanda urmatorul amestec de te: 50 g radacina de papadie, 25 g flori de cicoare, 25 g vinarita (numita si mama-padurii) si 25 g ntrilica. Se amesteca bine aceste te, se face ceai (o lingura amestec de te la 1/4 litru apa), din care se beau 2 cesti pe zi ncindulcit. Din ta inflorita se poate prepara un suc proaspat, indicat in bolile cronice de piele, eczeme, leziuni inflamate care se vindeca greu. Se ia din acest suc (preparat din inflorescentele proaspete, umede, care se trec prin storcatorul electric) de 2-3 ori pe zi cate o lingurita plina. La ranile si umflaturile exterioare, dupa ce se spala bine cu infuzie, se pun comprese imbibate in ceai, care se inlesc cu un prosop pentru a ramane calde.
