Denumiri populare: Tata-oii, tata-caprei, tata-vacii, anglicel (anglica), anghelina,ca]cee,cinci-foi,cizma-cu-cului, talpa-gastei, urechita-ursului.
Descriere: ta erbacee cu flori galbene, mirositoare. Prin lunile april ie-mai, crangurile si poienile din regiunile deluroase si prealpine se impestriteaza cu florile galbene-aurii de ciubotica-cucuiui (Primula officinalis L.), care raspandesc o mireasma placuta, asemanatoare mierii, si formeaza o umbela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 centimetri, care se ridica din centrul unei rozete. Foarte raspandita este si specia ciubotica-cucuiui (Primula elatior), care creste insa pe mai toate campiile, la margini de paduri si sub tufisuri, purtand pe tulpina inalta o umbela florala de un galben deschis, cu un parfum mai slab. Prin zonele alpine creste specia cunoscuta sub denumirea de urechea-ursului (Primula auricula), care se afla sub stricta ocrotire a legii, neavand deci voie sa fie culeasa.
Se folosesc: Florile - Flores Primulae - si radacinile - Radix Primulae, avand aceeasi compozitie chimica, cu precizarea ca in flori continutul de saponinc este mai scazut decat in radacini.
Indicatii terapeutice: Tulburari gastrointcstinale, afectiuni renale, cale, ale inimii,
tulburari nervoase, artrita, boii reumatice.
Mod de administrare: Ceaiul preparat atat din flori cat si din radacini are proprietatea de a fluidiza secretiile bronhice si a usura eliminarea lor, amelioreaza tulburarile gastrointestinale, afectiunile
renale si cale. O fiertura de radacini amestecata cu
miere da un ceai pentru rinichi si ajuta la eliminarea calculilor cali (pietre !a ca). Ceaiul din flori se prepara prin infuzie, iar ceaiul din radacini prin decoctie. Decoctia se obtine prin fierberea a 4 grame radacina mamntita cu o ceasca de apa. Pentru a usura expectoratia si a calma lusea se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.
Prin efectul depurativ, ciubotica-cucuiui elimina toate substantele toxice care duc la
artrita (guta) si boli reumatice.
Ceaiul de ciubotica-cucuiui mai este indicat pentru intarirea nerlor, tonificarea inimii, calmeaza migrena si durerile de cap pe baza nervoasa, are un efect bun asupra inflamatiei miocardului, a hidropizei si combate tendinta spre apoplexie.
Rezultate bune in afectiunile inimii realizeaza nul de ciubotica-cucuiui, care se poate prepara primavara astfel: se umple o sticia de 2 litri cu flori proaspete de ciubotica-cucuiui (umbelele florale intregi), fara a se indesa, iar deasupra se toarna n alb natural pana se acopera florile. Sticla astupata cu un dop de pluta se lasa sa stea 14 zile la soare. in afectiunile cardiace se pot bea pana la 3 linguri pe zi.
Florile intra in componenta ceaiului pectoral, iar radacina in componenta ceaiului antibronsitic.
