Denumiri populare: Patlagina-ingusta, platagina, limba baltilor, limba-broastei, mama-ploii, iarba-laie-turii, iar patlagina-lata (Plantago major) mai este cunoscuta si sub denumirile: iarba-grasa-dc-gradina, iarba-bubei, iar-ba-mare, limba-boului, iimba-oii, mama-padurii, plac in tie a-cii.
Descriere: Planta erbacee cu frunze compuse si cu flori galbene, cultita pentru fructul ei rosu, zemos, bogat in
vitamine si folosit in alimentatie- Toate speciile de patlagina cresc pretutindeni, pe toale campiile, marginile de drumuri de tara,pasuni, liziere, in santuri si pe terenuri umede necultite, fiind practic raspandita in intreaga lume.
Se folosesc: Frunzele - Folia Plantaginis, care au proprietati expee-torante, emoliente si usor astringente. Mai nou cercetatorii au silit ca, la toate riantele de patlagina, toate partile tei: radacina, tulpina, frunze, flori si seminte, au efecte terapeutice.
1ndica(ii terapeutice: Tratarea maladiilor aparatului respirator, tuse,
tuse convulsi,
tuberculoza pulmonara,
astm pulmonar si bronsic, boli hepatice si cale,
ulcer la stomac, boli canceroase de glande, rani deschise, muscaturi de caine si
intepaturi de viespe, ulcer ricos.
Mod de administrare: Ceaiul preparat din frunze de patlagina flui-difica secretiile bronhice, ajutand la eliminarea lor. Are in acelasi timp si o actiune de calmare a tusei si astmei.
Cercetari mai noi au silit ca patlagina are proprietati utile in tratamentul ulcerului la stomac, and o actiune cicatrizanta si fitoncida accentuara. Ceaiul se prepara dintr-o lingura de frunze maruntite cu o ceasca de apa ciocolila. Dupa 15 minute ceaiul se strecoara, se indulceste cu
miere sau
zahar si se bea cate o lingura la doua-trei ore. in
ulcerul de stomac, se recomanda de doua-trei ori pe zi cate un gram de praf de patlagina (2-3 rfuri de cutit) sau cate o lingura la doua-trei ore din infuzia preparata din 10 g frunze cu 200 ml apa. Principiile active continute recomanda patlagina pentru acei oameni care au lipsa de sange sau au anumite infectii in sange, la ficat, rinichi, and intatisarea palida, tusesc, sunt ragusiti si slabi. Patlagina ajuta sa se puna pe picioare copin firavi si bolnaviciosi, care nu se dezvolta normal in ciuda unei hraniri corespunzatoare. Asa cum rezulta din vechile carti despre tele medicinale, samanta de patlagina combate formarea calculilor, daca se iau 8 g zilnic, concomitent cu o cura de ceai de patlagina.
Siropul de patlagina curata sangele de
toxine si virusi, fiind utilizat in special in tratamentul copiilor (o lingurita zilnic inaintea fiecarei mese principale).
Pentru prepararea siropului sunt mai multe retete, dintre care o prezentam pe cea mai folosita: 4-5 maini pline de frunze de patlagina spalate se trec prin masina de tocat. Se adauga putina apa pentru a nu fi prea scoasa aceasta compozitie, 300 g de zahar ncrafinat si 250 g miere de albine. Se lasa totul sa fiarba la foc foarte mic si se amesteca continuu, pana cand se formeaza un lichid scos, care se toarna fierbinte in sticle cu gura mare sau in borcane si se pastreaza la frigider.
La tara, in special, patlagina este un foarte apreciat leac impotri ranilor. Frunzele proaspete de patlagina se faramiteaza (strivesc) si se pun pe rana. Prin acest procedeu se vindeca taieturile,
intepaturile de viespe sau chiar muscalurile de caine sau de serpi.
Frunzele proaspete frecate intre ambele maini, amestecate cu putina sare si aplicate la gat vindeca de gusa. Puse in pantofi, vindeca basicile pricinuite de prea mult umblat incaltat cu pantofi stramti.
Deci, in concluzie, frunzele proaspete si faramitate contribuie eficient la vindecarea ranilor, tesuturilor bolnave, a ulcerului ricos, trombozei etc.
Patlagina intra in compozitia ceaiului antibronsitic.
