Denumiri populare: Floare-boiereasca, floare-buiaca, manunchi, smeoaica, splinarita, rga-de-aur.
Descriere: Planta erbacee din familia compozeelor, cu tulpina paroasa cu flori galbene reunite in ciorchini. Aceasta ta medicinala se gaseste la margini de paduri, in santuri eu apa, pe pornisuri si locuri defrisate de padure. Tulpina stufoasa cu lujeri cu flori galbene-aurii, ajunge la o inaltime de circa 80 cm. Florile se pol aduna din iulie pana in octombrie.
Se folosesc: Frunzele - Folia, si florile - Flores Solidagi, care contin mai multe principii active.
Indicatii terapeutice: Boli si
hemoragii ale aparatului digestiv, afectiuni
renale si cale, stari emotionale si socuri nervoase.
Mod de administrare: Frunzele si floriie creeaza o senzatie racoritoare si produc deshidratare, fiind recomandate in afectiunile renale si calc. Splinuta impreuna cu dragaica si urzica-moarta galbena sau alba are efecte chiar si in scleroza renala, in irigarea renala si la racordarea rinichiului artificial. Daca se beau 3 cesti de ceai pe zi timp de circa o saptamana, se pot obtine rezultate vizibile in aceste cazuri.Incordarile nervoase de pe urma diverselor stari suflelesi ale omului se descarca prin rinichi. De aceea, dupa un soc de ordin afectiv splinuta se dovedeste a fi o ta medicinala care influenteza cat se poate de pozitiv sanatatea afectata. Ca urmare, ceaiul de splinuta ar trebui consumat neaparat in cazul unor deceptii si al altor stari sufletesti stresante. Efectul acestei te de echilibrare in stari emotionale grele se simte asemenea unei maini care mangaie, consoleaza si calmeaza bolnavul.
Ceaiul se prepara prin oparirea unei lingurite de splinuta cu 1/4 litru de apa, dupa cate minute se strecoara si se ia in timpul zilei.
