Migrena este prezenta la 10-20% din populatie si afecteaza atat adultii, cat si copin. \'\"\"Caracteristic, durerea este localizata la tample, dar se poate produce in orice alta parte a capului, fetei sau gatului. O criza de migrena se manifesta, in general, pe o parte a capului, insa durerile se pot transmite pe partea opusa, pot alterna de pe o parte pe cealalta sau pot fi generale. Se crede ca intre 15 si 19% dintre barbati si 25-29 % dintre femei sufera de pe urma unui atac de migrena, cand, pe parcursul vietii. Probabil, jumatate din toti cei ce sufera de migrena nu consulta un medic. Exista mai multi factori care pot provoca durerea de cap, insa cel mai des intalniti sunt:
alergia alimentara, hipo-glicemia, tensiunea, depresia, retentia hidrica si menstruatia. Femeia acuza adesea o legatura intre perioadele de menstruatie si migrene. Schimbarile hormonale, dupa cum este cazul in menstruatie, ovulatie,
menopauza etc., pot sa inrautateasca migrena, incetarea de a lua anticonceptionale pe cale bucala poate aduce ameliorarea simptomelor. Menopauza poate aduce o usurare, insa multe femei care trec prin perioada menopauzei, au o frecventa si o intensitate crescuta a durerilor de cap. Numeroase femei afirma ca starea de graviditate duce la scaderea migrenelor, dupa primul trimestru de
sarcina nemaiinregistrand nici un atac.
Migrenele au perioade de scadere si de crestere; dupa zeci de zile de liniste, ele pot reapare brusc. Dupa ce se trece de rsta medie, atacurile par sa scada in frecventa si intensitate.
Suferinzii de migrena au adesea simptome premergatoare inainte de instalarea propriu-zisa a migrenei. Aceste simptome sunt: sensibilitate la lumina, puncte luminoase si pete in fata ochilor, euforie, somnolenta, sete si foame, insomnie. Durerea in timpul migrenei este severa, cu pulsatii, ajungand la maximum la o ora de la instalare. Greata, rsaturile, iriilitatea si sensibilitatea la lumina sunt adesea insotite de o
durere intensa. Netratate, majoritatea durerilor de cap, vor dura intre 8 si 12 ore, insa unele pot persista 24 de ore sau mai mult.
Durerile de cap din timpul migrenelor se datoreaza, dupa cum se crede, schimbarilor temporare din sele de sange ale scalpului si creierului. Se presupune ca simptomele vizuale premergatoare se datoreaza ingustarii selor de sange, iar durerile de cap largirii acestora, in functie de constitutia fiecaruia.
Exista tendinta ca
migrenele sa se manifeste in familie; peste 50% din pacienti raporteaza ca unul sau ambii parinti au suferit de migrena.
TRATAMENT
1. Se crede ca peste 25% dintre migrene se datoreaza sensibilitatii la anumite alimente.12361 In urma cu mai bine de doua mii de ani, Hipocrat a descoperit o legatura intre lapte si durerea de cap. |237\' De atunci, numeroase studii i-au confirmat teoria. Alte alimente care duc, in mod obisnuit, la migrene sunt: ciocolata, bauturile continand cola,
carnea de porc, ouale, ceaiul, cafeaua, carnea de vita, zaharul (inclusiv cel din trestie de zahar), branza, bauturile alcoolice, mancarurile prajite, alimentele din sursa marina, porumbul, ceapa, usturoiul, graul, citricele, drojdia, mazarea si ciupercile. Pacientii sunt, de obicei, alergici la mai mult decat un singur aliment. Daca suspectati un anumit aliment ca ar fi vinot de ele, eliminati-l din
dieta timp de cinci zile, apoi consumati numai acel aliment, la aceeasi masa. Daca faceti migrena, eliminati definitiv acest aliment din dieta. Daca o persoana este obosita sau nelinistita, poate avea migrena datorita consumului unui aliment la care este sensibil(a). Tiramina, un produs pentru stari depresive din aminoacidul tirozina, induce migrena, asa cum s-a intamplat in cazul unui numar semnificativ de pacienti suferinzi de migrena selectati in acest scop. Substantele care au provocat descompunerea bactenala au niveluri ridicate de tiramina. Continutul in tiramina al branzeturilor riaza in functie de "rsta\" acestora. Avocado, zmeura, prunele, portocalele si bananele contin toate cantitati mici de tiramina. Alimentele care contin tiramina nu ar trebui folosite de catre suferinzii de migrena. Se crede ca tiramina elibereaza norepinefrina din tesuturile creierului, facand ca sele sangvine ale pielii capului sa se contracte. Scaderea irigarii sangvine induce simp-tomele vizuale, obserte adesea inaintea instalarii durerii. Cand rezervele de norepinefrina se epuizeaza, sele scalpului se dilata rapid, provocand o durere de cap acuta. Dintr-un grup de 500 de pacienti suferinzi de migrena, 18% au afirmat ca alimentatia cu hrana grasa, prajita, le-a provocat migrena. Poate ca multi ar beneficia de pe urma unei
diete fara grasimi ( Apendice C). Nu refolositi uleiul in care ati prajit deja.
Fumatul poate produce dureri severe de cap. Chiar si tigara altui fumator poate produce dureri de cap. Ciocolata este cotata ca un aliment de rf in producerea migrenei. Ea contine nivele ridicate de
zahar care "jefuiesc\" organismul de vitamina B. Deficiente severe in
vitaminele B sunt adesea obserte la pacientii suferind de migrena. Ciocolata contine alcaloizi, care sunt toxici; adesea, fragmentele contaminate de insecte sau rozatoare (existente in cacao) pot produce migrene. Se recomanda inlaturarea din dieta migrenosilor a glucidelor simple. Acestea sunt alimente de calitate inferioara, chiar pentru oamenii fara migrene.
7. Cofeina este cunoscuta pentru cauzarea migrenei. Evitati cafeaua, ceaiul, bauturile continand cola,
ciocolata si alte alimente care contin cofeina. Multe medicamente, inclusiv unele folosite curent in tratamentul migrenei, contin cofeina! Aditivii alimentari, cum ar fi: nitratul de sodiu, glutamatul de sodiu, tartrazina, otetul, pot provoca dureri de cap. Unii pacienti, suferinzi de migrena, au o frecventa crescuta a durerilor de cap in timp ce iau antibiotice. Se crede ca antibioticele distrug flora intestinala, aceasta ducand la cresterea putrefactiei. Infectiile alergice pot cauza aparitia migrenei.
10. Sarea multa din alimente a provocat migrena la 10 din 12 pacienti, intr-un studiu efectuat in 1976. O mana de nuci sarate sau o portie de cartofi prajiti este suficienta pentru a produce migrena indivizilor susceptibili de a o contracta astfel, in special cand acestea sunt consumate pe stomacul gol. De la ingestia de sare pana la instalarea migrenei pot trece intre 6 si 12 ore.
11. Mirosurile tari si inhalantii pot declansa migrena. Fumul de tutun este, probabil, cel mai comun dintre aceste mirosuri, insa si parfumurile, gazele de esapament (in special diesel), smogul, vopseaua, diluanui, aerosolii, mirosurile de prajit, florile, dorina, amoniacul si formaldehida, prezente in anumite tesaturi sunt cunoscute ca agenti de provocare a migrenei. Inhalantii cei mai comuni sunt praful de casa si mucegaiurile, insa polenul si matreata animalelor pot juca si ele un rol important.
12. Frigul poate induce migrena.
13. Stresul emotional si resentimentele precipita atacurile de migrena..
14. Odihna intr-o camera intunecata, cu o punga de gheata pe cap este de ajutor. Un medic a avut succes, tratandu-si migrena cu gheata pe frunte. El declara ca in trei minute durerea se agraveaza, la fel si greata, insa in cate secunde toate simp-tomele dispar, cu exceptia unei dureri usoare de cap.
15. intr-un studiu din 1982, sase pacienti au pus capat migrenei respirand intr-o punga de hartie timp de 10-20 de minute.
16. Frecventa atacurilor de migrena a scazut cu 50% intr-un grup de adulti angajati intr-un program regulat, viguros, de exercitii fizke. Exercitiul inhiba angrenarea trombocitelor din sange sau scade activitatea simpatica.
17. O baie fierbinte la picioare poate usura migrena. Cand picioarele si gleznele sunt scufundate in apa fierbinte, sele sangvine se dilata, tragand sange din tesuturile congestionate ale capului. Pastrati apa fierbinte - cat puteti tolera - adaugand alta apa fierbinte.
18. Dr. Augustus Rose, de la Centrul Medical al Administratiei Wadsworth, din Los Angeles, a tratat migrena instruindu-si pacientii sa faca un dus fierbinte, apoi unul rece. Dusul fierbinte trebuie sa includa si capul si sa fie suficient de lung cat sa produca roseata pielii, iar cel rece suficient de lung cat sa produca tremuratul.
19. Expunerea la soare a declansat migrena la 30% dintre cei ce formau un grup de 263 de pacienti. Pentru producerea ei, majoritatea pacientilor aveau nevoie sa stea la soare cel putin o jumatate de ora. Daca in ziiele insorite stam la umbra, migrena nu se produce. Uneori, ochelarii de soare sunt de ajutor.
20. Mentineti un program regulat. Prea mult sau prea putin somn si pierderea meselor pot declansa crizele de migrena. Somnul din timpul zilei sau culcatul tarziu trebuie evitate. Mesele, conform unui program regulat, ajuta corpul sa-si formeze ritmul circadian al sucurilor digestive si sa lucreze pentru scaderea fermentatiei intestinale si putrefactiei.
21. O clisma poate opri migrena in stadiile incipiente.
22. infasurand strans capul cu un bandaj, s-ar comprima sele umflate de sange si s-ar opri o migrena in stadiu incipient.
23. Durerea pulsatila a capului poate fi usurata, uneori, masand usor arterele gatului. Localizati pulsul pe fiecare parte a gatutui si exercitati o usoara presiune cu rful degetelor cate secunde, urmate de pauza.
