Claudicatia intermitenta este, mai degraba, un simptom decat o boala. Consta in crampe, slabiciune si
tensiune in picior, in special in gambe, dupa exercitii musculare. in stare de repaos, nu exista dureri, iar cand simptomele apar sunt repede inlaturate prin repaos. Claudicatia intermitenta este asociata adesea cu atero-scleroza, trombangeita obliteranta (Boala lui Buerger) si alte boli arteriale ocluzi ale membrelor.
TRATAMENT
S-a aratat ca aceia care fumeaza mai mult de 15 tigari pe zi sunt predispus! la claudicatie intermitenta de noua ori mai mult decat nefumatorii.
Un program regulat de exercitii fizice poate fi o solutie binefacatoare, mai ales pentru aceia care le practica zilnic. Sunt recomandate urmatoarele exercitii: a) Stati culcat pe spate, pe o suprafata tare. Rotiti gleznele in
cerc.
b) Contractati muschii piciorului drept; ridicati piciorul intins
sus, tineti astfel cat sa numarati pana la trei, coborati piciorul si faceti la fel cu piciorul stang.
c) in aceeasi pozitie, indoiti si indreptati repede, alternativ,
cate un picior.
d) Stati pe un scaun tare, cu spatar. incrucisati bratele pe piept si ridicati-va usor de pe scaun in pozitia de drepti, apoi reasezati-va.
e) Stand in picioare, in spatele scaunului, si tinandu-va de spatar, ridicati-va pe varfuri si apoi ghemuiti-va incet, pana stati pe calcaie. Reluati pozitia de drepti.
Exercitiile trebuie facute macar o data pe zi, cu zece repetitii pentru fiecare exercitiu. Majoritatea pacientilor se simt mai bine dupa o practica de sase saptamani. Ca supliment la aceste exercitii, pacientul ar trebui sa faca zilnic o plimbare. Un grup de pacienti a fost instruit sa efectueze plimbari de cate o ora dimineata si o ora seara. Ei trebuia sa mearga cat mai mult; inainte ca durerea sa se produca, sa stea jos si sa se odihneasca pana cand durerea aa sa dispara; apoi sa reia plimbarea, repetand acest exercitiu cate o ora, dimineata si seara. La sfarsitul a sase luni, mai mult de jumatate din pacienti puteau merge pe drum drept cat doreau, fara a mai simti durerea.
Unii cercetatori sunt de parere ca vascozitatea anormal de mare a sangelui poate fi cauza principala a circulatiei sangvine deficitare. Pentru a reduce vascozitatea, hidratati-va bine si folositi o
dieta scazuta in grasimi, zaharuri si alimente concentrate. Coborand hematocritul sub 42% prin donatii de sange, s-a descoperit ca multor pacienti, cu gangrena incipienta la unul din membre, li s-au usurat durerile. Deoarece
stresul duce la cresterea vascozitatii sangelui, incercati sa reduceti stresul cat de mult posibil.
S-a constatat ca o serie de bai fierbinti a ajutat in cazul a mai mult de jumatate dintr-un grup de pacienti cu claudicatie intermitenta in faza incipienta. Fiecare pacient a fost scufundat intr-o baie de circa 43°C. Prima baie poate aa 40°C, temperatura apei fiind crescuta treptat. Apa a fost mentinuta la 43°C pana cand temperatura pacientului a crescut la 39,5°-40, 5°C. Temperatura apei a fost redusa atunci la temperatura pacientului (luata cu un termometru de gura) si mentinuta astfel timp de o ora. Baia aceasta zilnica trebuie facuta timp de 14 zile.
Ca in fiecare tratament de incalzire prelungita, capul trebuie tinut la o temperatura scazuta, prin folosirea compreselor reci. Stergeti (tamponati) fata si gatul pacientului cu o compresa stoarsa, dupa ce a fost cufundata in apa cu gheata sau, pur si simplu, aplicati compresa respectiva pe cap si o lasati pe loc. Schimbati compresa pe masura ce se incalzeste. 6. Nilul ridicat al tensiunii arteriale (peste 160 sistolic sau 90 diastolic) tripleaza riscul claudicatiei intermitente. Daca exista, tratati mai intai hipertensiunea. Diabetul poate juca un rol important in claudicatia intermitenta, 11% dintr-un grup de pacienti cu claudicatie intermitenta aau diabet, insa numai 1% dintr-un grup de control. Trebuie urmarita o dieta strict getanana, fara produse de origine animala, colesterol
alimentar si uleiuri sau grasimi. Diete similare, dupa cum s-a demonstrat, au adus o ameliorare a leziunilor arterosclerotice, atat la animale, cat si la oameni, imbunatatirea starii vaselor mari de sange, implicate in claudicatia intermitenta, este totusi mult mai lenta decat rezultatele extraordinare care sunt inregistrate adesea in angina. (deti sectiunea despre angina)
