xAngina pectorala se manifesta printr-o senzatie de
durere in piept si zonele cine, cauzata de lipsa de oxigen a muschiului inimii. Pacientul tipic este barbat, avand in jur de 50 de ani sau chiar 60. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt barbati. Cam 90% din cazurile de angina sunt datorate arterosclerozei coronariene tingrosarea peretilor vaselor sangvine, cu ingustarea deschizaturii prin care trece sangele). Adesea, cel putin una dintre arterele coronare principale - in numar de trei - este blocata 80% inainte ca angina sa apara, dar, in majoritatea cazurilor, sunt blocate mai multe
artere din trei.
Pacientii nu-si descriu suferinta ca durere, ci, mai degraba, ca o presiune, o sufocare, ca pe o greutate, inecare sau senzatie de strangere sau chiar indigestie.
Durerea anginei este, in general, localizata in partea de mijloc sau in treimea superioara a sternului, insa este localizata adesea si in partea de jos a sternului, partea stanga sau dreapta a pieptului, sau intreg pieptul {mai frecnt partea stanga), in brate (mai ales stangul), la gat si falca, sau chiar la dinti. Durerea poate fi mai usoara sau mai sera si este, de obicei, controlabila prin incetinirea sau intreruperea activitatii pacientului.
Efortul fizic este factorul cel mai obisnuit care declanseaza angina, iar pacientii devin constienti pentru prima data ca au angina cand urca un deal sau cand se grabesc. Durerea se poate produce mai ales dupa luarea unei mese consistente sau in anotimpul rece. Unii pacienti au angina numai in lunile de iarna, cu o usurare completa in timpul sezonului cald. Activitatile fizice prestace dupa masa, in special dupa mesele copioase, pot produce simptomele enumerate mai sus, iar unii indivizi sedentari au angina numai dupa masa.
Emotia intensa poate produce angina. Mania, nelinistea, ingrijorarea, graba, activitatea sexuala, cuvantarile publice, sofatul si urmarirea competitiilor sporti, toate sunt recunoscute drept factori favorizanti in aparitia anginei. Multi pacienti anunta angina de indata ce s-au dus la culcare {probabil din cauza cearceafurilor reci) si pot fi treziti in cursul noptii de dureri de angina, in special dupa anumite vise.
Activitati ca, de pilda, pieptanatul, care cere ca pacientul sa-si ridice mainile pana ia cap sau peste nilul capului, pot produce simptomele, in timp ce alte activitati, care cer un efort mai mare si nu necesita ridicarea mainilor, nu produc nici un simptom. p) Dimineata, devreme, simptomele sunt mai frecnte, pacientul nefiind in stare sa se barbiereasca sau sa se pregateasca pentru lucru fara opriri, insa mai tarziu, in cursul zilei, poate efectua lucrari mai dificile fara sa aiba neplaceri.
Activitati de rutina, pe care pacientul le-a facut ani de ziie, pot sa treaca fara probleme, pentru ca in cazul unor eforturi similare sa se produca simptomele.
Durerea anginei tine, de obicei, numai doua sau trei minute. Daca este indusa prin activitate fizica, se diminueaza prin incetinirea sau incetarea activitatii; produsa de emotii, ea cedeaza intr-un timp mai lung si poate dura intre 5 si 15 minute.
TRATAMENT
1. Se incurajeaza practicarea exercitiului fizic progresiv. Pacientii trebuie sa inceapa sa exerseze pana la nilul maxim de toleranta, crescand zilnic si gradat dificultatea exercitiilor, pe masura impingerii pragului de toleranta. Cand simptomele apar, incetiniti, dar nu opriti activitatea. Daca durerea nu scade deloc, opriti-va pana scade.
2. Fumatul poate produce aparitia anginei la unele persoane si trebuie abandonat. Zece
fumatori interati, cu simptomele anginei pectorale, au facut exercitii pana cand s-au manifestat primele simptome de angina. Fiecare pacient a urmat acest test de patru ori, intrerupand
fumatul si, din nou de patru ori, dupa ce l-au reluat. Toti pacientii au dezvoltat angina mai devreme, cand au
fumat inainte de exercitii. Scurtarea in medie a perioadei de exercitii dupa fumat, a fost de 24%. Pacientii trebuie sa fie atenti la imbracaminte. Expunerea la frig, in special vant rece din fata, poate produce aparitia simp-tomelor.
Bauturile reci pot produce simptomele si trebuie evitate. Daca sunteti supraponderal, incepeti un program de slabire. Luati mese usoare, care sunt usor de digerat, Nu mancati niciodata peste necesar.
Eliminati din
dieta toate grasimile in stare libera (uleiuri sau grasimi adaugate mancarurilor) si margarina sau maioneza. Paisprezece pacienti au primit o masa bogata in grasimi si sase dintre ei au suferit un total de paisprezece atacuri de angina, in timp ce se odihneau, intr-un interval de trei pana la cinci ore de la luarea mesei. S-a observat ca nilul de grasime din
sange era maxim.
In timpul noptii, daca ridicam nilul capului patului, angina poate fi linistita. intr-un studiu de grup, opt din zece pacienti nu au suferit nici un atac de angina in timpul perioadei de testare. Folositi o dieta fara produse din carne (dieta getanana). Un grup de patru pacienti a fost pus sub o dieta controlata strict. Primul pacient aa atacuri de angina atat de sere, incat trebuia sa se opreasca la fiecare 9-l0 pasi. A fost pus sub dieta getariana in februarie, iar in august urca deja pe munte fara nici o durere provocata de angina. Al doilea pacient aa angina sera dupa ce se plimba circa 5 minute. Urmand dieta, starea sanatatii sale s-a imbunatatit si putea sa lucreze in gradina si sa desfasoare o activitate destul de grea fara durere, cu o electrocardiograma normala. Dupa noua luni de dieta, a renuntat si nu a putut fi convins sa continue. Angina s-a reintors o data cu reintroducerea carnii in dieta. Cel de-al treilea pacient, dupa trei ani de dieta getariana, putea urca circa 700 de
metri pe un munte abrupt, fara sa aiba dureri sau sincope ale respiratiei. Cel de-al patrulea pacient, dupa trei-patru luni de dieta getariana putea presta lucrari grele, fara probleme.
