Index » Boli si tratamente » Tratamente pentru diferite boli
» Litiaza biliara

Litiaza biliara

Calculii la ca, boala numita de medici colelitiaza, se manifesta prin prezenta pietrelor in ca biliara sau in vreunul dintre canalele acesteia. Calculii sunt formati din bila, un fluid digestiv maro, produs de ficat. Intre mese, bila este depozitata in ca biliara, unde este concentrata. Cand hrana, partial digerata, trece din stomac in duoden (prima parte a intestinului subtire) ca este stimulata sa trimita bila, pentru a ajuta la digestia grasimilor.
Bila concentrata poate deni atat de saturata cu colesterol incat o parte se precipita, intanndu-se intr-o forma cristalizata, care este inceputul unui calcul. Aceste cristale irita mucoasa cii, facand-o mai vulnerabila in fata bacteriilor care se gasesc adesea in bila. Aceasta inflamatie bacteriana a cii biliare este numita colecistita.In SUA, colelitiaza poate aa o incidenta de 10-20% din populatie si este mai obisnuita la femei decat la barbati. Graviditatea agraaza colelitiaza cronica, poate din pricina presiunii crescute in abdomen. Pacientii cu diabet, cancer al cii biliare, ciroza si pancreatita au o incidenta crescuta a colelitiazei.
Simptomele colelitiazei sunt: balonarea, gazele si o stare neplacuta sau indigestie dupa o masa grea sau bogata in grasimi. Unii pacienti au dureri in cadranul din dreapta, sus, al abdomenului, icter, frisoane sau febra.
Adesea, pacientul nu are nici un simptom si nici macar nu stie ca are pietre pana cand nu consulta un medic, pentru o alta problema. Atata vreme cat nu produce simptome, se spune ca litiaza este "silentioasa\". Medicii au diferite opinii in privinta indepartarii sau nu a pietrelor. intr-un grup de 112 pacienti majoritatea nu au avut simptome intr-o perioada de supraghere de 10 pana la 20 de ani. Trei dintre pacienti au decedat mai tarziu, ca rezultat al complicatiilor ce au urmat colecis-tectomiei electi (indepartarea prin operatie a cii biliare). Mai putin de 20% din pacientii cu "litiaza silentioasa\" se pot astepta la complicatii in zece ani de la diagnosticare, lucru care justifica, in adevar, o asteptare prudenta. Riscul durerilor scade o data cu trecerea timpului.
TRATAMENT
1. Dr. Mahantayya Math din Singapore a observat ca formarea calculilor biliari este prenita prin consumul de apa. A observat ca pacientii care au calculi consuma putina apa si crede ca, daca vom bea cantitati suficiente de apa, la intervale regulate ale zilei si noaptea tarziu, inaintea culcarii, vom dilua bila, facand astfel putin probabila precipitarea ei in cristale.
Daca bem 500 ml de apa, vom induce golirea cii biliare peste 10-20 de minute, fapt care va micsora timpul de stationare a bilei in ca.
2. O compresa fierbinte, timp de 15 minute, deasupra zonei cii biliare, urmata de o frictionare cu gheata si repetarea procesului de trei ori pe zi reduce congestia si inflamatia, usurand durerile.
3. Dr. Viado Simko a prezentat la cel de-al saselea Congres Mondial de Gastroenterologie ca lipsa de exercitiu fizic poate fi considerata un factor important in producerea calculilor de colesterol. Atat studiile efectuate pe oameni, cat si pe animale, indica faptul ca eliminarea de colesterol si acizi biliari prin bila este superioara atunci cand se fac exercitii fizice, lucru care nu a fost constatat in zilele in care bolnavul nu a facut exercitii. Nu a fost nevoie decat de 30 de minute de exercitiu fizic usor, cum ar fi mersul pe bicicleta. Unele medicamente sunt cunoscute pentru cresterea riscului formarii de calculi. Atat ciofibratul (medicament), cat si anticonceptionalele orale, care contin estrogen, cresc saturatia in colesterol a bilei. Consumul de vitamina B, in exces, poate duce la formarea calculilor.
Dieta scazuta in vitamina C, induce frecnt formarea pietrelor ia cobai.
Se pare ca dieta scazuta in grasimi, din unele tari asiatice, este cauza unei incidente scazute a afectiunilor cii biliare din aceste tari. O dieta bogata in grasimi duce la un continut crescut in colesterol al bilei.
Dieta bogata in grasimi a dus la formarea de pietre (calculi) la un grup de iepuri studiati de Dr. Robert F. Borgman de la Unirsitatea Clemson. Incidenta formarii calculilor a crescut in momentul in care Dr. Borgman a continuat sa asigure iepurilor o dieta bogata in grasimi si proteine. Alergia alimentara este, dupa opinia multora, o cauza in formarea colecistitei. Un studiu efectuat in 1968, a relevat ca, intr-un grup de pacienti, toti au fost eliberati de simptome prin sistemul de eliminare gradata din dieta. Adaugand oua dietei, s-a indus o recurenta a simptomelor intr-o proportie covarsitoare de 83% dintre pacienti! Alimentele care au dus la aparitia simptomelor, in ordinea frecntei lor, au fost ouale, carnea de porc, ceapa, carnea de pasare, laptele, cafeaua, portocalele, porumbul, fasolea, nucile, merele, rosiile, mazarea, varza, condimentele, arahidele, pestele si secara.
Dr. J. C. Breneman, autorul sectiunilor "Basics of Food Aller-gy\", crede ca ingestia substantei care cauzeaza alergia, creeaza un edem al canalelor biliare, diminuand scurgerea bilei din ca biliara. Zonele cii biliare din care bila nu este drenata corespunzator sunt expuse unor posibile infectii, acesta fiind punctul de plecare pentru precipitatii de colesterol si ulterioarele pietre (calculi).
Pacientii cu sindromul postcolecistectomic au dat un raspuns mai favorabil pentru aceasta forma de terapie decat oricare alta. Dr. Breneman arata ca, atat litiaza biliara, cat si alergiile alimentare au, in general, transmisie familiala, si ca atacurile de migrena sunt adesea asociate cu colelitiaza. Mai crede ca alergia la oua este adesea cauza ambelor probleme. Formarea pietrelor este putin probabila in cazul unei diete bogate in fibra. Tarata scade timpul de tranzit prin colon, neingaduind prea mult timp bacteriilor din colon sa actioneze asupra sarurilor bilei. Tarata poate, de asemenea, opri contactul fizic dintre sarurile bilei si bacterii. Aceasta duce la o crestere a cantitatii de colesterol si acizi biliari excretati. . Glucidele rafinate si supraalimentatia sunt factori cruciali in aparitia calculilor. Cand fibra este scoasa din alimentatie, volumul continutului alimentar se reduce, hrana este mestecata insuficient, este mai dulce, nu ne satisface suficient, predispune la supraalimentatie. Consumul marit de calorii, indiferent de compozitia lor, poate fi una dintre cauzele formarii calculilor. Toate tarile in care alimentatia este bogata in calorii si grasimi prezinta o rata ridicata a colelitiazei. . Oamenii supraponderali au un risc crescut. Incidenta cole-litiazei ar putea fi substantial diminuata prin controlul greutatii, prin dieta si exercitiu fizic.
. Consumul de proteina animala este, se pare, asociat cu pietrele, in vreme ce proteina getala poate efectiv dizolva, mtr-o oarecare masura, calculii. Un grup de hamsteri a fost hranit, la institutul Wistar din Philadelphia, fie cu proteina din soia, fie cu caseina (o proteina animala din produse lactate). Dintre animalele carora li s-a dat caseina, 58% au facut calculi, in timp ce numai 14% din animalele hranite cu soia aau calculi. Celor ce sunt predispusi la caiculi le recomandam o dieta lipsita de produse lactate.
13. Doua studii recente releva faptul ca, extirparea cii biliare, poate mari riscul de cancer al colonului. Colecistectomia a dublat, se pare, riscul cancerului de colon drept, dupa cum indica un studiu al unei Unirsitati din Pitsburg. Cercetatorii cred ca se poate ajunge la cancer din pricina concentratiilor mari ale unor acizi biliari, care ajung in colon. Acesti acizi biliari si produsii lor derivati induc cancerul sau sersc drept cocarcinogeni la animalele de laborator.
14. Chenodidul (acidul chenodeoxicolic) a fost introdus recent in tratamentul calculilor eah. Statisticile din ultimul timp arata ca pacientii care au folosit acest medicament prezinta nile ridicate de colesterol si LDL (lipoproteine cu densitate scazuta, Low density lipoproteins) care se asociaza cu un risc ridicat de boli coronariene.