Pupila constituie punctul central al irisului prin care se capteaza radiatiile electromagnetice care ajung la nervul optic prin intermediul retinei. Marginea pupilara (MPI = marginea pupilara interna) reprezinta prelungirea anterioara a retinei irisului. Forma si caracterul tonic al pupilei sunt determinate de sistemul nervos\' .In pupila, se pot observa defecte formati embrionare cauzate de membrana pupilara care obtureaza orificiul pupilar pana in a saptea luna de sarcina, moment in care se autodistruge: bucati din aceasta membrana pot aparea in iris sau in jurul lui ca niste corpusculi intrapupilari care par sa astupe sau sa fie inglobati in cristalin. Resturi din aceasta membrana embrionara pot parea niste punti sau arcuri plutitoare sau chiar degete traumatice. E vorba de filamente rosiatice sau maro, care pot fi fie in linie dreapta fie in forma de arc; filamentele pot fi mici si fragmentate cu o dispunere de tip centripet. De-a lungul acestor filamente, pot aparea mase nodulare tot maro sau rosiatice care pot indica o predispozitie diatezica2 digestiva in primul caz sau tiroidica in cel de-al doilea.
Se pot observa in pupila si corpusculi vibranti cu sensuri nesigure.
Pupila nu e niciodata exact in centrul irisului; este de obicei indreptata spre interior in partea superioara dupa un ctor nazal superior.
Descentrarea pupilei din pozitia sa fiziologica este rara si indica o alterare a energiei psihice responsabile de insilitate psihica. Orice modificare de pozitie se rifica de-a lungul unei axe si se datoreaza unei contractii in jos si unei dilatatii in sus, ceea ce in termeni fiziologici inseamna congestie si incordare.
Cuprins:
Aplatizări ale pupilei |
sus  |
Pe lāngă cazurile de descentrare a pupilei, se pot īntālni fenomene de aplatizare (anizocorie) sau de bombare a unei părţi a pupilei.
Pe conturul pupilei, este reprezentată şi coloana vertebrală. Mai exact, hemicircumferinţa dreaptă şi stāngă au ambele reprezentări īn īntregime ale coloanei cu prima cervicală la ora 12 şi partea lombosacrală a coloanei vertebrale la ora 6 (fig.27).
Prin urmare, aplatizările reprezintă īn acelaşi timp o disfuncţie a părţii irisului īn cauză şi o patologie la nivel rahidian cu toate legăturile nervoase ale măduvei şi neurovegetative, ceea ce īnseamnă că o disfuncţie a celei de-a şaptea vertebre cervicale C7 ar putea influenţa tiroida, ritmul cardiac, aşa cum segmentele toracice sau dorsale D6-D7 pot activa un reflex gastric sau pancreatic.
īn mod analog, primul segment lombar va influenţa intestinul (colon iritabil) iar al treilea L3 contracţiile uterine din timpul menstruaţiilor (dureri menstruale).
La nivel pupilar, se pot īntālni şi aplatizări focale de ordinul a cāteva zeci de microni care indică turtiri ale vertebrelor cu reducerea spaţiilor intersomatice.
Tonusul pupilei |
sus |
Chiar şi fenomenele de bombare a pupilei sunt extrem de importante īn domeniul iridologiei.
Prin natura ei, pupila se poate contracta printr-o mişcare centripetă şi deveni prin urmare mică, mioza5, cānd trebuie să limiteze pătrunderea luminii (surse puternice de lumină) sau, din contră, se poate dilata printr-o mişcare centrifugă, midriaza6 cauzată de luminozitatea redusă. Cu alte cuvinte, irisul se comportă ca o diafragmă a aparatului de fotografiat: măreşte deschizătura dacă lumina e slabă iar īn caz contrar o īnchide. La fel se īntāmplă cu medicamentele cu efect stimulator care sunt īn măsură să activeze mişcarea centrifugă sau dilataţia (midriaza) şi cu cele cu efect inhibator asupra sistemului nervos central īn măsură să provoace mişcarea centripetă a miozei.
Prin urmare, pe de o parte midriaza (activarea fibrelor radiale centrifuge ale muşchiului dilatator al pupilei, zona ciliară) indică o stimulare simpatică adrenergică īn timp ce, pe de altă parte, mioza (activarea fibrelor circulare centripete ale muşchiului constrictor sau sfincter al pupilei, zona pupilară metabolică) arată inhibiţia de natură parasimpatică.
Aceste date sunt foarte importante pentru a īnţelege starea generală a subiectului de stimulare sau depresie.
Dincolo de pupilă, toată zona nutritivă (cuprinsă īntre coroană şi pupilă) este un indicator al stării neurovegetative. Dacă unim reacţiile pupilare cu cele ale coroanei putem obţine patru posibilităţi neurofizio-logice:
. mioza pupilară cu contracţia coroanei - o pronunţată tendinţă vagală (zona digestivă este puternic contractată: semn de probleme la acest nivel) care se observă la bătrāni (situaţie energetică yin a pupilei + yin a coroanei);
. mioza pupilară şi dilataţie a coroanei - semn "hiper" atāt al simpaticului cāt şi al parasimpaticului (situaţie energetică yin a pupilei + yang al coroanei);
midriaza cu contracţia coroanei = hipersimpaticonia cu exaltarea tonusului nervos şi digestiv, care se observă la copii (situaţie energetică yang a pupilei + yin a coroanei);
. midriaza cu dilataţia coroanei - hipotonia parasimpatică cu dilataţia şi relaxarea regiunii gastrointestinală (situaţia energetică yang a pupilei + yang a coroanei).
Contracţia coroanei arată introversiune, emoţii interiorizate (o puternică forţă centripetă).
Mărirea coroanei indică extraversiune, emoţii exteriorizate (o puternica forţă centrifugă).
Se poate intalni, chiar dacă rareori, şi fenomenul de anizocorie, adică cele două pupile sunt de diametru diferit ceea ce indică la 20% din subiect, patologii oculare sau tumori ale glandei pineale sau chiar dureri in faza acuta de partea fenomenului ocular (colică pancreatică acută,apendicita acuta etc.
Marginea pupilară |
sus |
Marginea pupilară are o mare importanţă pentru că este legată de structurile cerebrale superioare. Prin urmare, este un indicator sigur al energiei nervoase a subiectului. Marginea pupilară poate căpăta diferite coloraţii de la roşu ruginiu pānă la maro, sau chiar negru. Coloraţia este un semn clar al tonusului nervos individual; de fapt, culoarea roşie semnalează un hipertonus parasimpatic, vagal, pe care autorii germani l-au numit inel de neurastenie. Aceasta apare de obicei la subiecţii ipohondri cu simptome spastice şi se asociază deseori hipertoniei primului inel şi al coroanei simpatice.
Acest semn se observă īn mod frecvent īn irisurile limfatice (albastre), īn schimb, hipotonusul vagal este reprezentat de o coloraţie negricioasă a marginii pupilare. īn schimb, o coloraţie maro este semn de normalitate. Conform lui S. Rizzi, coloraţia gri-īnchis ţine de alterări neuroendocrine. Pigmentaţia albicioasă este īn schimb legată de o tendinţă degenerativă a coloanei vertebrale şi se observă la subiecţii īn vārstă deprimaţi din punct de vedere psihic cu tulburări osteo-articulare serioase. īn fine, coloraţia albă se īntālneşte īn mod frecvent īn sectorul 5-7 al tulburărilor vasculare de tipul varicelor, hemoroizilor etc.
O altă particularitate a marginii pupilare este dată de Zuckerrand a iridologului german Josef Deck: e vorba de un inel granular ca din zahăr care ar putea indica o tulburare a metabolismului zaharurilor.
B. Jensen īl interpretează ca semn al capacităţii asimilative gastroin-testinale.
Şcoala franceză īl vede ca parametru de apreciere a activităţii para-simpatice.
Şcoala germană īl caracterizează ca semn al stării sistemului nervos central.
Şcoala italiană īn frunte cu S. Rizzi a văzut īn marginea pupilară internă un teritoriu spion al sistemului psihico-imunitar şi al situaţiei neurologice periferice (nervii spinali).
Doctorul Di Spazio a condus un experiment foarte amănunţit despre marginea pupilară internă (MPI) ca reprezentare a rezervelor energetice ale individului. El consideră marginea pupilară internă indice al genoti-pului individ pe care īl numeşte filtru diatezic spre deosebire de reprezentările fenotipice constituite de alte semne ale irisului. Cu alte cuvinte, MPI dă un sens anume şi celorlalte semne din iris atribuindu-le unui mediu constituţional sau diatezic specific.
MPI poate fi izotroficā (grosime constantă pe toată circumferin|a) sau anizotrofic (grosime variabilă īn diferite sectoare ale circumferinţei). MPI izotroficā poate fi:
. hipertrofie;
. hipotrofic;
. atrofie.
MPI anizotrofică poate fi:
. hipotrofic regional;
. atrofie regional (Fig. 31).
MPI hipertrofie*
Grosime īntre 280 şi 300p7: hipertrofia MPI e legată de un dezechilibru al orbis-ului. Ficat/ Vezică biliară (element lemnul) (vezi tabelul orbis de la pag. 30-31) Diateza mangan īn oligoterapia catalitică (Oi Spazio) Diateza artritico-alergică.
MPI hipotrofic)
Grosime mai mică de 250u: hipetrofia MPI e legată de un dezechilibru al orbis-ului.
Plămān / Intestin Gros (element metalul) (vezi tabelul orbis de la pag. 30-31).
Un dezechilibru cu precădere al organelor de natură endodermică.
Diateza mangan/cupru (Mg-Cu) tn oligoterapia catalitică (Di Spazio)._____________
MPI atrofiei
Grosime de la 0 la 50U: atrofia MPI e legată de un dezechilibru al orbisului
Rinichi / Vezică Urinară (element apa) (vezi tabelul de la pag. 30-31)
Diateza Cupru / Aur / argint (Cu-Au-Ag) īn oligoterapie catalitică (Di Spazio)._______
MPI anizotrofică*
Hipotrofie sau atrofie parţială de obicei īn zona pupi Iară inferioară care e legată de orbis-ul Inima / Intestin Subjire (element focul) (vezi tabelul de la pag. 30-31). Un dezechilibru cu precădere al organelor de natură mezodermică Diateza Mangan / Cobalt (Mn-Co) īn oligoterapie catalitică (Di Spazio). Diateza distonica
Aplatizări ale pupilei
