Cataracta si reiinopatia sunt cele mai frecvente probleme oculare intalnite la diabetici. Poate fi afectata aproape orice parte a globului ocular. 30% din pacienti prezinta probleme in momentul diagnosticarii diabetului. La acest moment cristalinul are de obicei un indice de refractie crescut (posibil datorita deshidratarii) producand o miopie relati. Pe masura ce se realizeaza controlul diabetului indicele de refractie scade si vederea tinde sa devina hipermetropica. Defectele de refractie nu trebuie corectate pana cand
diabetul nu este controlat.
Efecte neurologice. Pot aparea paralizii oculare, nervii III si IV fiind cel mai frecvent afectati. Mai pot aparea pupila Argyll-Robertson sau sdr. Horner (p.56O)
Modificari oculare structurale. Diabetul poate produce cataracta. Cel mai frecvent aceasta este o catarcta senila prematura, dar si diabeticii tineri pot fi afectati in momentul diagnosticului. in acest caz cristalinul a captat o cantitate mare de glucoza care este convertita de catre aldolaz-reduciaza in sorbitol. Sorbitolul nu poate difuza prin peretele cristalinului si creste presiunea osmotica in interiorul cristalinului; apa este atrasa in interiorul cristalinului ceea ce produce ruptura fibrelor acestuia si formarea cataractei. Rareori irisul poate fi afectat in diabet, producan-du-se o neoformatie sculara (rubeosis), iar daca aceasta blocheaza drenajul umorii apoase apare glaucomul.
Retinopatia. Patogeneza: Ocluzie capilara'a-sextrazare-Ağmicroane-vrisme. Ocluzii arteriale sau venoase '>hipoxie + ischemie'^formarea de se noi (neoformatie sculara): retinopatie proliferati. Aceste evenimente sunt declansate de fluxul sanguin crescut la nivel retinian determinat de hiperglicemie (si de TA si sarcina) care provoaca leziuni ale pericitelor capilare.1
Ocluzia arteriala provoaca \"pete de ta\" si mai pot aparea
hemoragii la interfata cu
retina perfuzata. in zona ischemica are loc un proces de neoformatie sculara; sele nou formate prolifereaza si sunt invelite de tesut fibros (ceea ce poate creste riscul dezlipirii de retina).
Screening-ul pre-simptomatic permite utilizarea fotocoagularii laser. Descopera unde se afla leziunile. Foloseste o camera intunecoasa; realizeaza midriaza cu tropicamida 0,5% si se foloseste un oftalmoscop cu un fascicul fin de lumina. Macula este zona cea mai importanta, ea fiind singura parte a retinei ce realizeaza o vedere 6/6. Daca aici se constata modificari, trimite imediat pacientul la oftalmolog. Retinopatia \"de fundal\" (microanevrisme \"punctiforme\" + microhemoragii in \"\'pata\") nu constituie o urgenta, dar indica faptul ca realizarea normoglicemiei (adica prin scaderea fluxului sanguin retinian) permite conserrea vederii.
Orbirea. in Marea Britanie diabetul este a sasea cauza de orbire, din punctul de vedere al frecventei. Ea se poate datora depozitelor maculare, emoragiilor vitroase, dezlipirii de retina sau glaucomului secundar rubeosis iridis. Retinopatia \"de fundal\" ameninta vederea atunci cand apar exsudatele perimaculare si
edemul macular. Retinopatia proliferati constituie o urgenta, bolnavii care prezinta neoformatii sculare prezentand un risc de 4% de a orbi in cursul urmatorului an; acest risc creste la 37% daca se asociaza fibroza si hemoragii.
Tratament. Controlul strict al diabetului previne neoformatia sculara. Trateaza
hipertensiunea sau hiperlipidemia asociate. Urmareste aparitia si evolutia retinopatiei prin examinari periodice (anuale, daca aspectul retinei este normal) sau prin fotografii retiniene - care permit un screening eficace, sunt ieftine, se utilizeaza usor si nu necesita midri-aza pentru realizarea lor. Fotocoagularea cu arc de xenon sau cu laser se poate utiliza pentru a trata maculopatia cat si neoformatia sculara.
