fectiunile sistemice prezinta deseori manifestari oculare, iar in unele cazuri examenul oftalmologie fi primul care sugera dignosticul.
Afectiuni sculare. Retina poate fi afectata in mod riabil de catre TA.
Gradul I aspectul de \"sarma de cupru\" al arterelor.
Gradul II ingustarea venelor la intersectia lor cu arterele.
Gradul III
hemoragii \"in flacari\" si \"in pata\", exsudate cu aspect \"de bucati de ta\".
Gradul IV edem papilar. Ipoteza potrivit careia aceste grade se coreleaza cu severitatea TA nu a fost confirmata de catre un trial bine efectuat care a urmarit retinopatia de gradul I si II poate aparea si la pacientii normotensivi (non-diabetici) creand astfel confuzii. La unii pacienti
hipertensiunea debuteaza cu o hemoragie intraoculara.
Embolii care trec la nivelul retinei produc amaurosis fugax - pacientul are impresia ca vede o cortina care ii trece prin fata ochilor. Originea lor poate fi la nivelul placilor de ateromatoza (asculta carotidele) sau la nivelul cordului (cauze lvulare sau Dvl). Trateaza cu
aspirina (MMC, p.436). Hemoragiile retiniene pot aparea in leucemii; hemoragii conjunctile in forma de virgula si neoformatie sculara retiniana pot fi prezente in siclemie;
anemia pernicioasa; se pot insoti de atrofie optica.
Cauta si petele Roth (infarcte retiniene) care apar in endocardita infectioasa ( MMC, p.312).
Afectiunile meolice. Diabetul: p.584. Hipertiroidismul si exof-talmia: MMC, p.543. in mixedem,
edemul periorbital si palpebral se intalneste destul de frecvent. Opacitatile corneene superficiale, opacitatile mici corticale cristaliniene si
nevrita optica sunt rare. Opacitatile crista-liniene pot aparea si in hipoparatiroidism. Calcificarile conjunctile si corneene pot aparea in hiperparatiroidism. in guta, depozitele de urat monosodic de la nivelul conjunctivei pot produce usturimi oculare; cand aceste depozite au sediu scleral pot produce o uveita anterioara.
Afectiuni granulomatoase (TBC, sarcoidoza, lepra, bruceloza si toxoplasma) pot toate produce inflamatie la nivel ocular; TBC si
sifilisul produc irita, celelalte afectiuni se insotesc de uveita posterioara. TBC, sifilisul congenital, sarcoidoza, virusul citomegalic si toxoplasma po* toate produce corioretinita. in sarcoidoza se pot produce paralizii de nervi cranieni.
Bolile de colagen. Pot fi sursa unor procese inflamatorii. in LES si sdr. Reiter poate fi prezenta conjunctivita; de asemenea in LES si poliarterita nodoasa - episclerita; sclerita apare in
artrita reumatoida; uvei-ta in spondilita ankilopoietica si sdr. Reiter ( MMC, p. 669). in der-matomiozita este prezent un edem orbitar asociat unei retinopatii (hemoragii si exsudate).
Keratoconjunctivita sieca - Sdr. Sjogren, ( MMC, p. 709). Procesul de formare a lacrimilor este diminuat (testul Schirmer cu hartie de filtru) producand o senzatie de \"nisip in ochi\". Scaderea salitiei produce o gura uscata (xerostomia). Se asociaza cu bolile de colagen. Tratamentul se face cu lacrimi artificiale (lacrimi naturale sau picaturi de hipermellosa).
SIDA. Persoanele infectate cu HIV pot dezvolta o retinita cu cito-megalovirus; caracterizata prin pete retiniene cu aspect de bucati de ta (aspect de \"pizza\" al fundului de ochi). Aceasta poate fi asimptomatica, dar poate produce pierderea brusca si ireversibila a vederii). Infectiile cu Candida ale umorii apoase sau ale corpului vitros sunt greu de tratat. Saromul Kaposi poate afecta pleoapele sau conjuncti.
