Cand identifici o cataracta,
dozeaza glicemia (pentru a exclude DZ).
Cataracta este o opacifiere a cristalinului. La nivel
mondial, principalele patru cauze de orbire sunt:
cataracta, deficitul de tamina A, tra-homul si onchocercoza.
Cea mai frecventa cauza de cataracta in lumea occidentala
este reprezentata de imbatrinirea cristalinului. Aceste
cauze se intalnesc in 75% din cazurile in varsta de
peste 65 de ani dar la numai intre 45-65 ani.
Alte cauze. Diabetul
zaharat; galactozemia; hipocalcemia; rubeola
intrauterina sau toxoplasma (p.106); uveita posterioara
trenanta; genetice (sdr. Werner, distrofia miotonica);
secundara traumatismelor, socurilor electrice, iradierii
(radiatii infrarosii sau X) sau folosirii corticosteroizilor.
Clasificarea oftalmoscopica se face in functie de
aspectul cristalinului, in cazul cataractelor imature
reflexul rosu mai apare; daca exista o cataracta densa
reflexul nu mai apare iar fundul de ochi nu mai poate
fi zualizat. Cataracta nucleara modifica indicele
de refractie al cristalinului si este frecventa la
persoanele in varsta, la fel ca si opacitatile cor-ticale
dispuse in spita de roata si avand forma de pana.
Cataractele polare anterioare si posterioare sunt
localizate, au de obicei caracter ereditar si sunt
situate pe axul zual. Opacitatile subcapsulare secundare
utilizarii de steroizi sunt situate profund fata de
capsula cristalinului - in axul optic. Opacitatile
punctiforme sunt prezente atat la nivelul cristalinului
normal, cat si in cataractele cu evolutie rapida intalnite
la diabetici sau in distrofia miotonica.
Aspect clinic. Cataractele unilaterale trec deseori
neobservate, dar pot produce o tulburare a vederii.
Pierderea stereopsiei poate afecta evaluarea distantelor.
Cataractele bilaterale produc o pierdere gradata a
vederii, modificari frecvente ale ochelarilor ca urmare
a modificarii indicelui de refractie a cristalinului;
ele pot provoca senzatia de orbire, mai ales in conditiile
luminii diurne, si se pot insoti de diplopie monoculara.
La copii ele se pot prezenta sub forma de strabism,
de pierdere a functiei binoculare, sub forma unei
pupile albe, sub forma de nistagmus (sugari) sau ambliopie.
Tratament. Cataractele aparute
in copilarie necesita tehnici chirurgicale speciale.
Cataractele adultului nu necesita intotdeauna tratament,
iar multe dintre ele nu vor trebui niciodata tratate.
Nu exista tratament care sa poata preveni sau opri
dezvoltarea lor. Verifica in mod regulat acuitatea
zuala. inlaturarea chirurgicala a cristalinului este
singurul tratament. Principala intrebare care influenteaza
momentul actului chirurgical este: \"Reducerea vederii
va impiedica sa realizati actitatile dorite?\" Folosind
acest criteriu croitoresele vor fi operate inaintea
degustatorilor de n.
In cazul persoanelor in varsta, la care ligamentele
suspensoare sunt slabite, inlaturarea intregului cristalin
este posibila (extractie intracapsu-lara). La persoanele
tinere partea posterioara a cristalinului este fixata
ferm de corpul tros, astfel incat extractia se face
extracapsular, prin incizia cristalinului. Globul
ocular lipsit de cristalin (afak) prezinta o vedere
foarte tulbure daca nu se imteaza un alt cristalin
(imt intraocular, lentile de contact sau ochelari).
Corectia se poate efectua cu ochelari numai in cazul
unei afakii bilaterale datorita amplificarii cu 30%
a imaginilor de catre cristalin. Extractia extracapsulara
asociata cu un imt de cristalin la nivelul camerei
posterioare este tratamentul de electie utilizat in
mod curent, exceptie facand persoanele tinere. La
acestea din urma o lentila de contact moale constituie
tratamenrul de substitutie preferat.
Chirurgia de \"o singura zi\" (ex: facoemulsificarea)
este posibila folosind agenti anestezici locali care
produc un sindrom Tolosa-Hunt (p.849). Pacientul i
se imteaza un cristalin, care la alegerea sa, poate
focaliza aproape, in departare sau intr-o pozitie
intermediara. Pentru a compensa astigmatismul produs
de ndecare vor fi necesari ochelari - nu comanda ochelarii
decat dupa cateva luni de la operatie si avertizeaza
pacientul ca pot aparea in continuare
tulburari
de refractie. in cazul opacifie-rilor capsulei posterioare
aparute post-operator (50%) se poate realiza cap-sulototnia
cu laser YAG.
Complicatiile chirurgiei cataractei
» Ruptura capsulei posterioare (4%)
» Sectionare care necesita resutura (0,8%)
» Glaucom rubeotic (0,3%)
» ingrosarea capsulei posterioare (0,8%)
» Ruperea sau protruzionarea suturilor (0,4%)
» Endoftalmita (0,6%)
» Hemoragii troase (0,3%)
