Medicii vor ni in contact deseori cu purtatori ai lentilelor de contact: daca nu poarta chiar ei insisi, atunci multi din pacientii lor vor fi purtatori.
80% din purtatorii lentilelor de contact le folosesc din moti cosmetice. Doar in 20% de cazuri sunt utilizate deoarece prezinta avantaje fata de ochelari in afectiunea oculara existenta. Dintre aceste 20% din cazuri, o minoritate poarta lentile de contact pentru a masca o afectiune oculara desuranta si inoperabila, iar cei mai multi pentru corectarea unor erori de refractie gra
Miopia peste -l2 dioptrii si hipermetropia peste +10 constituie indicatii pentru lentile de contact deoarece in cazul utilizarii unor ochelari echivalenti apar distorsiuni ale campului vizual. Utilizarea lentilelor de contact dupa operatiile de cataracta este inclusa in aceasta ultima categorie. Lentilele de contact sunt utilizate in scop terapeutic si in cazul celor care au prezentat
ulceratii sau traumatisme corneene cand este necesara o noua suprafata frontala a corneei, precum si in keratoconus. Keratoconus-ul este o afectiune degenerativa corneean rara, lent progresiva si care se insoteste de subtierea si protruzia anterioara a corneei centrale. Singurul simptom este reprezentat de derea tulbure. in fazele precoce, lentilele de contact pot compensa distorsiunile corneene, dar in fazele avansate este necesara grefa de cornee.
Tipuri de lentile. Lentilele dure au un diametru de 8,5-9 mm si sunt confectionate din polimetilmetacrilat (PMMA).
Lentilele dure permeabile la gaze sunt cu 0,5 cm mai mari si sunt concepute pentru a permite difuziunea gazelor pana la corneea aflata dedesubt. Ele pot fi utilizate numai daca exista un grad mic de astigma-tism si nu se umezesc la fel de bine ca si lentilele dure tip standard, de aceea ele se pot opacifia pe parcursul zilei. Odata cu introducerea lentilelor de contact moi, de dimensiuni mari (13-l5 mm diametru) s-a sperat ca se vor rezolva multe din problemele create de lentilele dure. in cazul astigmatismului nu se poate realiza o corectie adecvata deoarece lentila se muleaza foarte bine pe corneea astigmatica si este flexibila. Ele sunt mai delicate decat lentilele dure si necesita o curatire meticuloasa. Pacientii pot prezenta keratoconjunctivita sau modificari papilare gigantice la nilul conjunctii tarsale superioare, probabil ca urmare a sensibilizarii la materialele de curatire folosite sau datorita mucusului care se formeaza pe lentile.
Curatirea lentilelor. Diferitele solutii destinate curatirii lentilelor si care sunt produse de firme diferite nu trebuie amestecate.1 in cazul lentilelor dure se folosesc de obicei doua solutii, una pentru spalare si clatire si una pentru stocare. inainte de plasarea lentilelor dure, ele trebuie curatate de solutia de stocare existenta pe suprafata lor. Lentilele moi. fiind permeabile, au tendinta de a absorbi substantele chimice, de aceea pentru curatirea lor se vor folosi solutii slabe. in plus, lentilele vor fi curatate la perioade regulate cu alta solutie (ex: ce contine enzime) pentru a inlatura mucoproteinele de pe suprafata lor. Sensibilizarea la agentii de curatare se manifesta de obicei prin eritem, intepaturi, cresterea mobilitatii lentilei, cresterea productiei de mucus si ingrosarea pleoapelor. Poate fi necesara intreruperea purtarii lentilelor timp de mai multe luni. Cand se reincepe utilizarea lor foloseste un sistem de curatare fara con-servant.
Complicatii 1 Eroziunile corneene sunt frecnte la inceput cand are loc ajustarea lentilelor. Durerea, lacrimarea apar la cateva ore dupa indepartarea lentilei.
2 Sensibilizarea la agentii de curatare.
3 Pierderea lentilei la nil ocular. Lentilele dure se pot pierde in orice fund de sac, lentilele moi se pierd mai ales in fundul de sac superior.
4 Keratita, mai ales dupa utilizarea prelungita (>6 zile) a lentilelor moi.
5 Colorarea cu rifampicina sau fluoresceina.
