Glandele lacrimale se afla situate pe versantul temporal superior al orbitei.
Filmul lacrimal care acopera suprafata ochiului dreneaza prin punctele lacrimale (aflate in partea mediala a pleoapelor superioara si inferioara), in sacul lacrimal, canalul lacrimal si de aici in meatul inferior (imediat lateral fata de cornetul inferior) si in fosele nazale. Senzatia de \"ochi uscat\" se poate datora unei secretii lacrimale insuficiente, in timp ce \"ochii aposi\" pot fi consecinta blocarii sistemului de drenaj.
Dacriocisiila acuta. Este inflamatia acuta a sacului lacrimal care se poate extinde la tesuturile inconjuratoare, insotindu-se astfel de semne sistemice. Formarea unor abcese locale poate necesita drenaj.
Dacriocistita infantila. La
sugar canalul nazo-lacrimal poate sa nu fie permeabil la nastere, iar la deschiderea sa completa este posibil sa nu se realizeze inainte de varsta de trei luni. Sacii lacrimali se infecteaza si se produce o secretie lipicioasa. Mama va trebui sa maseze ritmic sacul lacrimal pentru a produce golirea acestuia iar apoi trebuie sa aplice unguente oculare cu antibiotic. Daca dupa mai multe luni de aplicare a acestui tratament, el esueaza, trebuie luata in considerare permeabilizarea instrumentala sub anestezie a canalului lacrimal.
Dacriocistita cronica. Are tendinta de a aparea la persoanele de varsta medie si inaintata. Sacul lacrimal este destins si exista o scurgere muco-purulenta la nivel ocular precum si blocarea canalului nazo-lacrimal. Spalarea sistemului lacrimal trebuie realizata precoce in evolutia bolii in incercarea de a-l curata pe acesta; uneori spalaturile trebuie repetate. in unele cazuri poate fi necesara dacriocistorinostomia.
Dacroadenita: Evolueaza cu
durere si tumefactie localizate la nivelul versantului temporal al pleoapei superioare, care poate lua forma literei S. Cauza poate fi rala (rus gripal, pojar, oreion), dar si gono-cocul poate fi implicat ca agent etiologic. Tumefactia cronica poate aparea in sarcoidoza, TBC,
leucemia limfatica sau limfosarcom.
Productia de lacrimi. Volumul lacrimilor existente in conditiile normale la nivelul ochiului este de aproximativ 6 u1, rata turnoverului fiind de 1,2 ul/min. Lacrimile contin electroliti in concentratii similare celor plasmatice; continutul proteic al lacrimilor este crescut, in special in IgA. Lichidul lacrimal contine de asemenea lizozim si lizina care au proprietati antibacteriene.
Sindromul \"ochiului uscat\" (Keratoconjunctita sicca). Se
poate datora unei productii scazute de lacrimi de catre glandele lacrimale [sdr. Sjbgren asociat unor boli ale tesutului conjunctiv (in special poliar-trita reumatoida), creionului, sarcoidozei, amiloidozei, limfoamelor, leuce-miei, hemocroinatozei, atropinei, diureticelor, varstei inaintate]; unei evaporari crescute a lacrimilor (Keratita post-expunere) sau unui deficit de mucus in lacrimi (ataminoza A, sdr. Stevens-Johnson, pemoidul,
arsurile chimice). La pacientii avand acest sindrom, colorarea corneei cu Roz-Bengal va edentia orice leziune epiteliala. Testul Schirmer (se aplica o banda ingusta de hartie de filtru sub pleoapa inferioara, lacrimile trebuie sa umezeasca >15 mm in 5 min) va edentia o productie scazuta de lacrimi. Tratamentul simptomatic include folosirea lacrimilor artificiale.
Epifora (hiperlacrimare, \"ochi aposi\") Cauze: Eroziuni corneene sau corpi straini, conjunctite, irite, glaucomul acut, entropion, blocarea sistemului de drenaj lacrimal, paralizia Bell.
