Index » Boli si tratamente » Tratamente cu plante medicinale
» Mijloace naturiste de tratament al insomniei

Mijloace naturiste de tratament al insomniei

in acest submodul vom trece in resta o scrie de mijloace naturiste care ne pot fi de folos pentru tratamentul insomniei. Din acest punct de vedere trebuiesc avute in vedere in primul rand tele medicinale.
Plantele medicinale si in special unele dintre ele alcatuiesc o resursa inca incomplet verificata pentru ameliorarea somnului. In special insomniile usoare si pasagere pot beneficia in mod substantial de pe urma acestei terapii. Or nu trebuie sa uitam ca acestea alcatuiesc enorma majoritate a tuturor insomniilor. Aceleasi te medicinale isi gasesc loc si in tratamentul insomniilor mai severe, ca un adjuvant serios al medicatiei chimice de sinteza si ca un factor de echilibrare psihica, stiut fiind, si asta dintr-o experienta multimilenara, ca tele medicinale se adreseaza mai direct organelor de siml si tuturor structurilor noastre decat o face abstractiunea chimica a medicamentelor de sinteza. Cele mai reputate te medicinale care, gratie efectelor sedative pe care le exercita, intr-o maniera mai mult sau mai putin intensa si intr-o maniera mai mult sau mai putin prompta, sunt implicate in ameliorarea somnului sunt florile de tei, acelea de levantica si de musetel, frunzele de sulfina si de talpa gastii; apoi florile, frunzele si fructele de paducel, radacina de odolean sau de valeriana, ca si conurile de hamei.

Toate acestea se gasesc alfabetic inventariate si descrise, dimpreuna cu toate celelalte te medicinale" in remarcabila monografie aparuta la inceputul anului 1987 in cadrul Editurii Medicale, intitulata Index fitoterapeutic*', lucrare de referinta in acest domeniu. Autorii monografiei sunt Em.Grigorescu, I.Ciulei si Ursula Stanescu, reputati specialisti in domeniu din tara noastra. Iata o reteta pe care ne-o recomanda, autorii mentionati, pentru atenuarea starilor de hiperexciilitate, anxietate si emotitate si. implicit pentru trairea conditiilor favorabile inducerii somnului.
Sambuciflos (flori de Soc).75 g
Tilsefios (flori de Tei) .75 g
Chanwmiliae flos (flori de Musetel) 75 g
Apa pentru infuzie250 g
Mai simplu, pentru ipoteze ca nu avem cantar, vom pune intr-un ibric in care se afla 250 g de apa cate 2-3 lingurite de fiecare specie mentionata, iar o cana calda din acest amestec, adica din infuzia rezultata, bauta scara la culcare, ne poate fi de un real folos. Autorii conchid ca Jnfuzia de lei ar fi de cateva ori mai eficienta decat orice tratament bazat pe medicamente sintetice".
Dupa doctorul Julius Scgal, de la National Institute of Mental Health din S.U.A.. respectiv de la Institutul National de Sanatate Mentala, laptele contine cantitati abundente dintr-un acid aminat care este triptofanul.

Experimentat pe subiecti voluntari triptofanul le-a produs acestora o adormire exceptional de scurta, treziri mai putin frecvente in timpul noptii si timp mai indelungat petrecut in perimetrul somnului profund. Acelasi acid aminat - triptofanul - a mai fost experimentat si de un alt reputat psihiatru american, doctorul E.I.Hartmann. Dupa opinia acestui cercetator, triptofanul care se gaseste din abundenta in caseina din lapte, ajuta celulele nervoase sa-si fabrice .serolonina, substanta implicata in mecanismul somnului.
Indiscuil insa valentele sedalive si hipnotice ale triptofanului sunt potentate si de valentele simbolisticc ale laptelui, produs considerat ca fiind primul aliment al etii, motiv pentru care el induce pe cale inconstienta in structurile noastre psihice un sentiment de securitate si de protectie materna. in multe mitologii si traditii laptele este apreciat ca reprezentand o bautura de imortalitatc. In mitologia greaca, de exemplu, se precizeaza ca Heracle a supt laptele imorta-lilatii de la sanul Herei. Acelasi produs era apreciat ca fiind sacru in vechea mitologie egipteana, cu lapte fiind stropite ofrandele de pe cele 365 de mese din jurul mormantului lui Osiris. mesele reprezentand zilele anului.

Tot de multa vreme se cunoaste faptul ca si mierea luata inainte de culcare, si in special aceea de tei, induce somnul, motiv pentru care 1-2 lingurite cu varf de miere dizolvate intr-un ceai de lei cald, baut cu o jumatate de ora inainte de culcare, ne pot fi de un real folos. Medicul naturist american, dr.D.CJars. lot in acest scop recomanda un amestec formal din 1-2 lingurite de miere, dizolvata intr-o lungura de otet de miere.
Pare incredibil, dar pana si painea s-a dovedit a fi de un real folos in combaterea insomniilor, motiv pentru care ca nu trebuie sa lipseasca din meniurile iasomnicilor, cel putin la masa de pranz si la cea de scara. Explicatia data acestei enigmatice dar certe actiuni de catre niste cercetatori americani care au aprofundat problema este urmatoarea: insulina secretata de pancreas, odata cu ingerarea painii, mcolizcaza aminoacizii din acest aliment, cu exceptia triptofanului, care dupa cum am vazut este un precursor al scroloninci. Or. serolonina dupa cum de asemenea am vazut, ajuta la instalarea somnului. Cercetatorii in cauza condusi de Erncst Hartmann de la Tufts University School of Medicine s-au folosit in acest scop de voluntari,' intr-un experiment ramas celebru. In primul lot alcatuit din acesti voluntari masa era bogatii in hidrati de carbon, asadar in glucide, in vreme ce la lotul martor.

in masa oferita predominau proteinele animale. Rezultatul experinjei este dc-a dreptul impresionant: cei din primul lot dormeau in medie cu doua orc mai mult decat cei din al doilea. Alt studiu continuat in alu parametri, tot pe voluntari, la Universitatea Harvard SUA, confirma intru totul rezultatul experimentului precedent, in plus observandu-sc ca tot painea, din cauza somnolentei pe care o induce, reduce randamentul intelectual. De aici o recomandare cu caracter practic pe care o fac autorii experimentului mentionat: Daca trebuie sa suspnep un examen si implicit sa faceti un efort intelectual mai mare, in ziua respectiva nu este indicat sa mancap prea multa paine la micul dejun.
Dinpe tamine, doar tamina B6 pare a influenta favorabil- somnul, tamina pe care o gasim din abundenta in germenii de grau. in boabele de fasole soia. in boabele de porumb, in drojdia de bere ai si in extrasul de ficat.