1. CEAI GASTRIC
Se compune din: formula ): Flori de coada-soricelului, flori de galbenele, flori de musetel, radacina de odolean, izma-buna, papadie;
-formula 2: Flori de galbenele, sunatoare, coada-calului, troscot, tintaura, anison, coriandru.
Se recomanda: in bolile de stomac manifestate prin balonari si aciditate crescuta, in
ulcer stomacal si duodenal ,in colite de fermentatie.
Mod de actiune: Ceaiul gastric completeaza cu efecte benefice tratamentul indicat de medic. in formula ceaiurilor gastrice intra te cu proprietati antiseptice, usor astringente, cicatrizante si calmante ale durerilor. Florile de
galbenele au rolul de a ndeca
ulceratiile produse pe mucoase si de a distruge anumiti microbi. Datorita acestei proprietati, ele reduc inflamatiile si inlesnesc procesul de crestere a tesuturilor. Suna-toarea calmeaza durerile, opreste diarcea, stimuleaza digestia. Este un bun dezinfectant in colite invechite si cronice. Coada-soricelului si musetelul, pe langa o puternica actiune antiseptica, linistesc durerile si ajuta la eliminarea gazelor care dau stari de
balonare a stomacului. O actiune asemanatoare au anisonul si coriandrul. Troscotul este un bun astringent, iar impreuna cu tinlaura ajuta la marirea poftei de mancare si, in acelasi timp, la tonificarea stomacului. Celelalte te ce intra in compozitia ceaiurilor gastrice, ca menta,
papadia si valeriana, pe langa proprietatile antiseptice, au rolul de a calma
spasmele ce provoaca dureri in gastrite, colite,
ulcere etc.
Se recomanda a se bea 2-3
ceaiuri caldute pe zi, dupa mesele principale, alternand ceaiul gastric de formula 1 cu cel de formula 2.
2. CEAI CONTRA COLICILOR
Se compune din: Capsule de mac, flori de coada-soricelului, flori de musetel, frunze de roinita, fenicul, izma-buna,
cimbru de cultura.
Se recomanda: Pentru
colici (dureri) cauzate de indigestii, consti-patii, balonari insotite de
varsaturi si lipsa poftei de mancare.
Mod de actiune: Plantele ce intra in compozitia ceaiului au actiune antiseptica, calmanta si antivomitiva. Astfel, musetelul si coada-soricelului , datorita uleiului volatil bogai in azulen, au insusiri puternic antiseptice, calmand in acelasi timp spasmele muschilor stomacului. Roinita, menta si capsulele de mac fac sa inceteze contractiile ce provoaca durerile, suprima greturile si stimuleaza functiile digestive. Fructele de fenicul ajuta la eliminarea gazelor care dau starea de balonare, iar cimbrul si celelalte te uleio-eterice au proprietati antiseptice si stimulente.
Pentru calmarea colicilor, ceaiul se bea caldut si treptat; in caz de varsaturi se bea rece. Ceaiul acesta va fi folosit numai de adulti.
3. CEAI CONTRA COLICILOR LA COPII
Se compune din: Flori de musetel, frunze de izma-buna, anison, coriandru.
Se recomanda: Pentru colici la copii.
Mod de actiune: Actiunea acestui ceai este asemanatoare cu cea a ceaiului pentru adulti, o parte din tele ce intra in compozitia lui fiind comune (musetel si menta). Fructele de anison si coriandru completeaza efectul antiseptic si carminativ. Dozele se regleaza dupa varsta copilului, de la 2-3 cescute la sugari pana la 2-3 pahare pe zi la cei mari.
4. CEAI ANTIDIAREIC
Se compune din: Coaja de stejar, frunze de nuc, radacina de ceren-tel,coada-racului,rachitan,turita-mare, cimbrisor-de-camp, izma-buna.
Se recomanda: in diaree, scaune lichide urmate de dureri stomacale, greturi, colici etc., in completare la medicamente cu actiune antiseptica si astringenfa.
Mod de actiune: Ceaiul antidiareic completeaza tratamentul recomandat de medic, prin proprietatile astringente pe care Ie au turita-mare, rachitanul, coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar si radacina de cerentel. Izma-buna calmeaza durerile si impreuna cu cimbrisorul completeaza actiunea antiseptica a celorlalte te ce intra in compozitia ceaiului.
Se beau doua-trei ceaiuri caldute pe zi, de preferinta neindulcite sau indulcite cu zaharina.
I
5. CEAI LAXATIV
Se compune din: Coaja de crusin, frunza de roinita, radacina de lemn-dulce, volbura.
Se recomanda: in stari de lenee a stomacului sau in cazul unei alimentatii lipsite de vegetale, care produce constipatie si acumulara unor toxine in corp, precum si dureri de cap si lipsa de pofta de mancare.
Mod de actiune: Coaja de crusin si volbura au proprietatea de a intensifica miscarile muschilor stomacului si intestinelor si mai ales ai intestinului gros, usurand astfel eliminarea materiilor fecale. Actiunea acestor te este completata de radacina de lemn-dulce. Frunzele de roinita, pe langa actiunea antiseptica, calmeaza colicile ti ajuta la eliminarea gazelor.
Seara la culcare se bea cate un ceai, iar in constipatiile rebele se recomanda a se repeta doza dimineata, pe stomacul gol.
6. PULBERE LAXATIV-PURGATIVA
Se compune din: Coaja de crusin, frunze de frasin, radacina de cicoare, radacina de lemn-dulce, fenicul.
Se recomanda: tn aceleasi situatii ca si ceaiul laxativ, avand avantajul ca se poate lua direct, amestecata cu putina apa (nu sunt necesare alte pregatiri).
Mod de actiune: Fructele de fenicul dau un gust placut preparatului si ajuta la combaterea gazelor, iar cicoarea mareste secretia biliara, favorizand astfel functiile digestive. Dozele se maresc sau se micsoreaza in functie de efectul laxativ produs.
7. CEAI LAXATIV-ANTIHEMOROIDAL
Se compune din: Coaja de crusin, flori de coada-soricelului.
Se recomanda: In conslipatii cronice, care sunt si cauzele cele mai frecvente ale formarii hemoroizilor. Se recomanda o cura de ceai laxativ-antihernoroidal ca adjuvant la tratamentul indicat de medic.
Mod de actiune: Acest ceai regleaza functiile intestinului prin coaja de crusin, care are efect laxativ. Florile de coada-soricelului au proprietati antiseptice si hemostatice, ajuland prin aceasta la oprirea hemoragiilor provenite prin ruperea vaselor de sange in timpul scaunului. in acelasi timp, principiile active din aceasta ta au si o actiune calmanta asupra durerilor provocate de hemoroizi.
8. CEAI TONIC APERITIV
Se compune din: Radacina de ghintura, rizomi de obligeana, schi-nel, tintaura, pelin, macese, coriandru.
Se recomanda: in anemii, convalescenta, debilitate, lipsa poftei de mancare.
Mod de actiune: Substantele amare din aceste te excita mucoasa stomacului, marind secretia gastrica, si prin aceasta stimuleaza pofta de mancare. Schinelul, tintaura, pelinul si ghintura sunt te recunoscute ca tonice amare. Fructele de maces, prin continutul in tamine, zahar si acizi organici, sporesc calitatile ceaiului, iar fructele de coriandru si obligeana ii dau o aroma placuta. Pentru a se obtine efectul dorit, ceaiul se va lua cu o jumatate de ora inaintea meselor principale. Din acest amestec de te se poate prepara si un bun n tonic.
