l.CEAI ANTIBRONSIC
Se compune din: Frunze de patlagina, frunze de podbal, frunze de urzica, muguri de pin, radacina de iarba-mare, radacina de ciuboti-ca-cucului.
Se recomanda: in tratarea cailor respiratorii, respectiv a cailor de intrare (gura, nas), in
laringita si bronsita (inflamarea bronhiilor) care se manifesta prin tuse, expectoratie, jena in respiratie etc.
Mod de actiune: Frunzele de
podbal si patlagina, care intra in compozitia acestui ceai, prin mucilagiile ce le contin, au proprietati emo-liente, usurand starile congesti ale tractului respirator, iar mugurii de pin, sovarf si radacina de iarba-mare au actiune antiseptica. Urzica, prin
vitaminele A, C si K, are insusiri cicatrizante si antihemoragice. Pentru a usura expectoratia, in reteta acestui ceai s-a mai introdus si radacina de ciubopca-cucului, care are proprietatea de a fluidiza secretiile bron-hice, ajutand astfel la eliminarea lor.In tratamentul bronsitelor acute si cronice, uleiurile volatile, mucilagiile si saponinele din tele medicinale contribuie la vindecarea sau ameliorarea afectiunilor prin actiunea lor asupra mucoasei inflamate, asupra secretiilor bronhice si asupra microbilor care au provocat imbolnavirea, in tratamentul bronsitelor se urmareste degajarea cailor respiratorii, care se realizeaza prin uleiurile volatile, drenarea secretiilor si modificarea lor, precum si calmarea tusei.
Din ceaiul antibronsic se beau doua-trei pahare pe zi, de preferinta indulcite cu
miere de albine.
2. CEAI PECTORAL
Se compune din: Flori de nalba, flori de ciubotica-cucului, flori de tei, flori de nalba-mare, fenicul, isop, trei-frati-patati,
cimbru de cultura.
Se recomanda: in raceli, gripa, bronsite acute si cronice, catar pulmonar, tuse, raguseala etc.
Mod de actiune: Datorita principiilor acti aflate in
cimbrisor si trei-frati-patati, completeaza actiunea ceaiului antibronsic si calmeaza tusea. Ca antiseptice pulmonare, in reteta ceaiului s-au introdus isopul si feniculul. Actiunea emolienta se datoreaza florilor de tei si florilor de nalba. Florile de ciubotica-cucului, pe langa efectul emolient, au si proprietatea de a favoriza expectoratia. Ceaiurile antibronsic si pectoral, prin actiunea lor emolienta, expectoranta si antiseptica, se folosesc cu succes la ingrijirea bolilor aparatului respirator.
Ceaiul se bea caldut, indulcit cu miere de albine sau zahar.
3. CEAI SUDORIFIC
Se compune din: Flori de soc, flori de tei, flori de musetel, rizomi de pir, isop.
Se recomanda: in gripe si raceli, insotite de temperatura.
Mod de actiune: Proprietatile sudorifice sunt atribuite florilor de soc si tei ce intra in compozitia ceaiului. O data cu
transpiratia abundenta, urmata de o scadere a febrei, substantele toxice ce se formeaza in organism sunt eliminate prin diureza. in acest scop, in reteta acestui ceai s-au introdus si rizomi de pir. Pentru a mari puterea de rezistenta a organismului contra microbilor, in reteta ceaiului
sudorific s-au adaugat te cu actiune antiseptica si bactericida, ca
musetelul si isopul.
Transpiratia provocata de ceaiul sudorific ajuta mult la ameliorarea si vindecarea bolilor aparatului respirator.
Ceaiul se-bea cat mai cald, indulcit cu miere de albine sau zahar, de regula inainte de culcare, si in orice caz atunci cand nu se iese din casa in curent si frig.
4. CEAI PENTRU GARGARA
Se compune din: Flori de musetel, frunza de nalba-mare, frunze de salvie, radacina de ceraetel, capsule de mac, cimbrisor.
Se recomanda: in stari gripale sau raceala, amigdale inflamate.
Mod de actiune: Gargara este antiseptica si are proprietatea de a reduce inflamatiile si a calma durerile. Ceaiul pentru
gargara are in compozitia sa frunze de nalba cu actiune emolienta, musetel, cimbrisor, salvie, cerentel cu proprietati antiseptice si capsule de mac cu insusiri calmante.
Acest ceai se foloseste cu bune rezultate in abcesele dentare, gin-givite (sangerarea gingiilor) si, in general, in toate afectiunile gurii. Gargara se intrebuinteaza calduta, de mai multe ori pe zi.
5. CEAI ANT1ASTMATIC
Se compune din: Flori de coada-soricelului, frunze si flori de pa-ducei, frunze de podbal, frunze de salvie, cimbrisor-de-camp, isop, iz-ma-buna, talpa-gastii, unguras.
Se recomanda: in astm si tuse astmatica.
Mod de actiune: Frunzele de podbal, prin continutul lor mucilaginos, au efect emolient asupra cailor respiratorii. Coada-soricelului, isopul, salvia, cimbrisorul, menta si ungurasul, datorita uleiului esential pe care-l contin, au proprietati antiseptice, calmand in acelasi timp spasmele care provoaca tusea astmatica. Talpa-gastii si florile de paducel tonifica inima, scad presiunea sangelui, actioneaza asupra muschiului cardiac, creand un echilibru in organism.
Acest ceai impreuna cu tigarile antiastmatice completeaza tratamentul indicat de medic. Se beau doua-trei ceaiuri pe zi, timp mai indelungat.
6. TIGARI ANTIASTMATICE
Se compun din: Flori de sulfina, flori de levantica, frunze de taur, frunze de matraguna, frunze de podbal, frunze de salvie, nitrat de potasiu.
Se recomanda: in astmul bronsic care se manifesta printr-o greutate in respiratie ce poate merge pana la sufocare.
Mod de actiune: Daca se fumeza o tigara antiastmalica, dupa numai cateva fumuri senzatia de sufocare dispare, iar bolnavul se linisteste. Plantele care intra in compunerea tigarilor antiastmatice au proprietatea de a calma spasmele care preced crizele de aslm. Fumul inhalat produce o dilatare a bronhiilor, ceea ce duce la linistirea spasmului muschiului bronhial si la o crestere a ntilatiei pulmonare. Pe langa tele cu actiune calmanta, tigarile antiastmatice mai contin te aromatice, care au proprietati antiseptice si produc un miros placut.
Cu acelasi efect se poate folosi si tutunul antiastmatic, care are acelasi continut.
