Aproape o suta de milioane de americani sufera cand si cand de insomnie si alte douazeci de milioane se g de probleme cronice legate de somn. Se spune ca femeile au probleme cu somnul de 7 sau 8 ori mai mult decat barbatii. Americanii folosesc cam sase sute de tone de pastile pentru somn pe an. In aceasta tara vanzarea de pastile pentru somn nu este intrecuta decat de aspirine. Efectele secundare ale medicatiei pentru somn includ: depresia, eruptii pe piele, neliniste, iriilitate, o proasta coordonare motorie, pierderea poftei de mancare, tulburari digestive, tulburari de circulatie a sangelui, tulburari respiratorii, epuizarea unor elemente sangvine cum ar fi globulele albe care ajuta corpul sa reziste infectiilor, dificultati cu vederea, tensiune arteriala mare, probleme ale ficatului si rinichilor, vatamarea sistemului ners central, pierderea memoriei, ameteala si stare de zapaceala. De asemenea, pot proca si insomnia!
Necesarul de ore de somn variaza de la persoana la persoana. Multi oameni care se ingrijoreaza pentru faptul ca nu pot dormi incearca pur si simplu sa forteze corpul sa doarma mai mult decat poate. Unii oameni nu au neie de mai mult de sase ore de somn pe noapte, altii au neie de zece. Daca puteti dormi sase ore pe noapte fara sa simtiti oboseala in ziua urmatoare, aveti un somn eficient si mai multe ore pentru activitati productive.In timpul bolii, graviditatii sau stresului, o persoana poate avea neie de mai multe ore de somn; cand persoana se simte sanatoasa, ea are neie de mai putin somn. Interesant este ca in perioadele in care se castiga in greutate se pare ca organismul are neie de mai mult somn; in timpul curei de slabire neia de somn nu mai este atat de mare.
Se pare ca personalitatea si numarul de ore de somn sunt intr-o legatura directa. Cei care dorm putin par sa fie mai plini de viata, mai iosi, optimisti, multumiti si mai eficienti, in timp ce aceia care dorm mult au tendinta de a se ingrijora tot timpul, de a fi introvertiti, cuprinsi de depresie si neliniste.
Multi oameni care se g de insomnie si spun ca dorm putin sau deloc pot, de fapt, sa doarma mai mult decat cred ei. Se pare ca unii viseaza ca n-au dormit si se trezesc cu sentimentul ca intr-adevar n-au dormit. Altii, care trec prin stadiile O, 1 si 2, dorm putin dar simt ca n-au dormit deloc.
Exista patru stadii ale somnului, despre care m rbi mai tarziu, si doua tipuri de somn ' MRO si NMRO. Miscarea rapida a ochiului (MRO) este un somn caracterizat prin paralizia muschilor mari, spasme ale muschilor faciali, ale degetelor de la maini si de la picioare si, in general, prin incetarea sforaitului. Pulsul este mai rapid decat in NMRO (Non-MRO), tensiunea si bataile inimii mai mari si temperatura cerebrala este mai mare. Respiratia poate fi neregulata. Se crede ca aproape 80% din timpul petrecut in MRO se viseaza.
In timpul NMRO meolismul scade. Cele mai multe activitati de refacere a corpului au loc in timpul somnului NMRO. Nivelurile hormonilor de crestere din fluxul sangvin cresc in timpul acestui tip de somn.
STADIILE SOMNULUI
Stadiul 0 este un stadiu de veghe relaxata. Electroence-falograful (EEG, un aparat care traseaza curentii cerebrali) arata un ritm de zece cicli/secunda, insa, daca persoana isi deschide ochii sau depune efort mintal pentru a rezolva o problema, ritmul se schimba. Cand persoana adoarme, intra in stadiul 1, care este somnul NMRO, iar electroencefalograma inregistreaza curenti rapizi, foarte mici si neregulati. Acesta este un somn usor si persoana poate fi trezita cu usurinta din acest stadiu.
Cel care doarme, trece in stadiul de somn 2 NMRO. Simturile sunt slabite in timpul acelei faze, respiratia si bataile inimii sunt scazute, temperatura de asemenea, scade si odata cu acestea consumul de oxigen.
Dupa 20 pana la 40 minute de la instalarea somnului incepe stadiul 3. in acest stadiu este greu sa-l trezesti pe cel adormit, iar procesele ce au loc in corp scad in intensitate in continuare. Stadiul 4 incepe cam la 10 minute dupa stadiul 3. EEG ne arata in timpul stadiilor 3 si 4 ceea ce numim curenti delta ' curenti ampli, lenti, de unul pana la doi cicli pe secunda. Stadiul 4 este somnul cel mai profund si oricine este trezit in timpul acestui stadiu va fi nauc un timp.
Cam la o ora dupa ce adoarme, subiectul parcurge rapid acelasi drum in directie inversa, trecand prin stadiile 3 si 2, pentru ca apoi sa intre in MRO sau somnul cu vise. Primul somn MRO dureaza numai 5 pana la 10 minute. Primul ciclu de somn (stadiile 1, 2, 3, 4, 3, 2 si MRO) este parcurs cam in 70-80 minute dupa ce subiectul a adormit. Acest ciclu este parcurs cam de 4-5 ori pe noapte. Al doilea ciclu dureaza de obicei cam 110 minute si al treilea cam 120 minute, insa ciclurile finale, sunt mai scurte, cam 90 minute fiecare. Persoana adulta petrece in somnul din stadiul 2 cam jumatate din noapte. Somnul delta si MRO compun cealalta jumatate a noptii.
TRATAMENT
1. Regularitatea este, probabil, cheia unui somn bun. Fara o ora regulata de culcare si trezire, corpul isi pierde scaderea si cresterea ritmica normala a temperaturii corporale care contribuie la starea de veghe sau cea de somn. Un studiu a scos in relief faptul ca oamenii cu obiceiuri regulate de culcare au timpi de reactie mai mici si sunt mai fericiti decat aceia care nu au un program regulat de somn. Acest program neregulat va poate face chiar sa va simtiti obosit si neinviorat dupa un somn de o noapte. Trezirea la aceeasi ora dimineata, va va ajuta sa adormiti la aceeasi o\'ra seara. Somnul peste masura in\' concedii si la sfarsitul de saptamana, va deregleaza ceasul biologic si aceasta duce la si mai multe probleme cu somnul.
2. Somnul scurt, in timpul zilei, deregleaza de asemenea, ceasul biologic, facand dificila adormirea in timpul serii. Trebuie evitat sa mergem la culcare devreme, intrucat persoana va fi probabil incapabila sa adoarma, se va agita si rasuci in pat, devenind din ce in ce mai ingrijorata cu privire la neputinta de a adormi.
3. Daca nu reusiti sa adormiti, ridicati-va si cititi sau desfasurati activitati relaxante, in liniste, pana cand vi se face somn. S-ar putea ca in ziua urmatoare sa fiti somnoros, insa nu dormiti ziua.
4. Nu folositi medicamente. Majoritatea sunt facute din anti-histaminice, analgezice, bromuri si/sau scopolamina. Acestea sunt, adesea, ineficiente si au efecte secundare nedorite.
5. Alcoolul, barbituricele si majoritatea hipnoticelor (medicamente care produc somnul) desfiinteaza somnul MRO. Folosirea continua a medicamentelor inrautateste deseori problemele existente legate de somn in loc sa le rezolve, deoarece oamenii sunt adesea somnolenti in timpul zilei. Persoana poate sa doarma putin ziua, facand mult mai dificila adormirea noaptea.
6. Temperatura camerei trebuie sa fie intre 15 si 18A°C. Se pare ca visurile sunt mai neplacute in camerele prea reci, insa in cele prea calduroase oamenii se agita mai mult si se trezesc mai des.
7. Zgomotul unui ventilator sau al unui aparat de conditionare a aerului poate masca alte zgomote care pot altminteri deranja somnul.
8. Exercitiul fizic este esential pentru a avea un somn perfect. Atletii au mai mult somn delta decat cei care nu fac exercitii. Daca sarim" peste programul zilnic de exercitii, m afecta somnul nocturn. Exercitiul fizic nu trebuie facut inainte de culcare deoarece stimuleaza organismul si va indeparta astfel instalarea somnului.
9. Atat tutunul, cat si cafeaua (cofeina) influenteaza negativ somnul. Un fumator de un pachet pe zi sta treaz cam 19 minute mai mult pe seara decat un nefumator. Cei care fumeaza trei pachete pe zi adorm si mai greu, se trezesc mai des si au stadiile 4 si MRO mai mici decat nefumatorii. Somnul se modifica in bine in trei zile dupa ce ne-am lasat de fumat si dupa doua saptamani stadiile 4 si MRO sunt normale.
10. Glutamatul monosodic (MSG) poate induce insomnia.
11. Sindromul hipoglicemic poate duce la probleme legate de somn. Va recomandam programul de recuperare a sanatatii. (Vedeti Apendicele A)
12. Supraalimentarea are o influenta rea asupra somnului, mai ales seara. Fiti moderat in toate lucrurile. De cate ori mancam in exces, punem o povara in plus asupra organismului. Mancarea trebuie mestecata incet, fara graba. Trebuie sa ingaduim sistemului digestiv sa se odihneasca in acelasi timp cu restul corpului.
13. Multi oameni sunt stimulati de mancaruri grase, zahar, faina alba, sare, conservand chimici, aditivi si orice aliment la care sunt alergici. Consultati Apendicele B pentru o lista a celor mai obisnuiti agenti alergenici alimentari. Folositi alimente proaspete, evitand alimentele preparate din comert.
14- Tryptophanul a fost foarte mult recomandat ca un bun ajutor pentru procarea somnului. Studii recente au aratat ca tryptophanul luat intr-o forma concentrata poate avea efecte foarte diferite de cele care survin cand il administram in forma sa naturala. Exista pareri ca pot aparea intoxicari prin folosirea
trytophanului in forma concentrata, fie ca il folosim pe termen scurt, fie pe termen lung.
15. Ceaiurile din te medicinale (hamei, catusnica, musetel) pot fi folosite ocazional pentru probleme legate de somn.
16. Verificati-va salteaua pentru a vedea cat este de conforila. S-ar putea sa fi venit momentul sa cautati o saltea noua si sa priviti somnul din alt unghi. O saltea trebuie sa aiba cel putin 300 spire la fiecare 137 centimetri de saltea. Cautati o saltea cu un termen mai lung de folosinta, deoarece produsele de acest tip sunt de calitate mai buna.
17. Faceti in asa fel incat sa aveti aer curat in dormitor in timpul somnului, insa evitati curentul. Din moment ce respirati peste doua tone de aer pe noapte, este normal sa aveti grija ca acest aer sa fie de cea mai buna calitate.
18. Tot ceea ce ati facut, spus, simtit, gandit, mancat sau baut in timpul zilei are o influenta directa asupra momentului culcarii. Gandurile sa va fie indreptate catre ceruri in timpul zilei, sa beti si sa mancati spre slava Parintelui stru iubitor.
