Boala lui Parkinson este o boala degenerativa, progresiva, in care sunt distruse celulele nervoase din ganglionii bazali ai creierului.(388) Semnele principale sunt: tremuraturile in stare de repaus, rigiditate musculara, bradikinezia (miscari lente sau cu intarziere) si pierderea reflexelor posturale. Boala lui Parkinson este rara inainte de 40 de ani si apare mai rar la negri decat la albi.(393) Aproximativ un milion de oameni sufera de aceasta boala in Statele Unite.(394) Barbatii sufera intr-un numar usor crescut fata de femei.
Boala lui Parkinson incepe usor, in general, cu un tremurat sau o incetineala in miscarile unuia dintre membre. Pacientul poate observa, la inceput, o pierdere a indemanarii degetelor mainii. incheiatul si descheiatul nasturilor, cantatul la pian si scrisul pot deveni mult mai dificile si mai lente. Simptomele se transmit membrului de pe aceeasi parte si, de obicei, se transmit dupa niste ani si celeilalte parti. Infirmitatea nu apare, de obicei, inainte de 10-l5 ani de la instalarea simptomelor.
Moartea provocata de boala Iui Parkinson este rara, insa rata mortalitatii este ridicata din pricina tendintei de a face pneumonie, infectii ale tractului urinar si diferite alte boli pe care bolnavul le poate contracta din pricina bolii lui Parkinson.
Tremuratul este o miscare ritmica involuntara a unei parti a corpului. Tremuratul in stare de repaus este caracteristic bolii lui Parkinson si afecteaza de obicei degetele de la maini si mainile inaintea picioarelor. El apare, indeobste, pe o parte a corpului, transmitandu-se cu timpul si celeilalte parti. (387)
Expresia faciala cazuta a fost asociata de mult cu boala lui Parkinson. Medicii de atunci obisnuiau sa spuna ca pacientul poarta o masca". Mobilitatea anormal de scazuta a muschilor si rigiditatea faciala a acestora este, dupa cum se crede, cauza.
Pastrarea echilibrului poate fi redusa, probabil, datorita degenerarii unui centru cerebral, globus palidus.
Pacientii suferinzi de boala lui Parkinson pot intampina greutati la inghitire din pricina extinderii bolii la faringe si tonusului muscular slab al muschilor folositi la mestecat si inghitit.
Pacientilor li se da de obicei L-dihidroxifenilalanina (L-dopa). Levodopa este un compus sintetic al dopei. Simptomele bolii lui Parkinson sunt asociate cu o deficienta de dopamina in creief, insa dopamina nu depaseste bariera" sangelui din creier, astfel incat este necesara administrarea Levodopei, precursorul meolic al dopaminei. Se crede ca levodopa se schimba in dopamina in ganglionii bazali.
Interesant de remarcat este faptul ca tamina B6 anuleaza, dupa cum se stie, efectele levodopei si pacientii care folosesc levodopa trebuie sa ete retetele continand tamina B6.(39,)
Multi pacienti, carora le-a fost administrata levodopa, manifesta efecte secundare, cum ar fi greata, voma, insomnie, stare de agitatie si stare de confuzie. Au fost semnalate cazuri de afectare a ficatului si a rinichilor. (388)
TRATAMENT
Eforturile personale ale pacientului suferind de boala lui Parkinson sunt cheia succesului in tratamentul acestei boli. Nu exista mijloace cunoscute pentru a opri progresul bolii, astfel incat scopul general al terapiei este de a asigura independenta motorie a pacientului, cat de mult posibil.
Neputinta de a folosi, de a exersa musculatura duce la reducerea marimii ei, lucru care provoaca simptomele tipice ale bolii lui Parkinson: diformitati, lasarea" capului, mers neregulat etc. Hotararea si credinta pacientului in exercitiile sale de rutina vor ajuta mult la incetinirea agravarii simptomelor.
Asa cum in miscare apa nu ingheata, muschii (care sunt 80% apa) nu vor ingheta" daca sunt tinuti in miscare. Fiecare exercitiu actioneaza spre acelasi scop, acela de a utiliza toata musculatura.
1. Ridicati degetele de la picioare de cate ori pasiti. Calcaiul trebuie sa fie prima parte a piciorului care atinge pamantul in timpul mersului. Pacientii suferinzi de boala lui Parkinson trebuie sa faca pasi mari si sa ridice picioarele ca si cum ar pasi peste obiecte aflate pe podea. Uneori picioarele sunt parca inghetate sau lipite de podea. Ridicand degetele, se va elimina spasmul muscular si se vor elibera picioarele pentru continuarea mersului.
2. Tinand picioarele departate intre ele (30-38 centimetri) in timpul mersului sau intoarcerilor, asigurati o baza mai mare pentru echilibrare.
3. Pentru a schimba directia in timpul mersului, folositi pasi mici cu picioarele mult departate. Nu incrucisati" picioarele atunci cand va intoarceti. Exersati mergand cativa metri, apoi intor-candu-va, mergand in directia opusa si tot asa, timp de 15 minute pe zi. Exersati urcatul treptelor.
4. Balansati puternic bratele in timpul mersului, intrucat aceasta descongestioneaza bratele si umerii, duce la scaderea oboselii si muta, periodic, greutatea trunchiului pe picioare.
5. Sezutul si ridicarea de pe un scaun trebuie exersata de cel putin 12 ori pe zi. Asezati-va incet, avand corpul arcuit mult in fata, pana atingeti scaunul. Ridicati-va repede pentru a innge atractia gratationala". Va va ajuta daca departati apreciabil picioarele. Uneori, este mai usor daca aveti picioarele introduse sub scaun, in spate.
6. Muschii gatului, umarului, degetelor, coapselor, genunchilor si gleznelor sunt cei mai afectati, prin aceea ca prezinta contractii; de aici necesitatea acordarii unei atentii speciale exersarii acestor grupe musculare. Contractia grupului anterior al muschilor gatului este cea care aduce in fata capul si umerii intr-o pozitie incovoiata, specific bolii lui Parkinson. Pacientul trebuie sa se lupte continuu pentru a avea o pozitie buna, cu spinarea dreapta, umerii in spate si capul sus. Stati in picioare, cu calcaiele, soldurile, umerii si capul lipite de perete, apasand in partea inferioara a spatelui pentru a micsora curbura lombara, incercati sa aveti aceasta pozitie cand va deplasati pe jos sau cand stati in picioare. (390) Exersati si obisnuiti-va sa priti drept inainte cand va deplasati, in loc sa priti in jos, la picioare. intinderea acestor muschi se va realiza printr-o pozitie culcata, cu perne sub partea superioara a coloanei, tragand capul cat de mult posibil pe spate. Un scripete deasupra nivelului capului va ajuta la decontrac-tarea umerilor. Ridicati bratele de cel putin 12 ori pe zi. Rotiti bratele in sus cat de mult puteti, de 12-l5 ori zilnic. Cand va deplasati, miscati puternic bratele pe langa corp.
Pentru a exersa coatele, puneti degetele pe umar, apoi indepartati bratul. Repetati zilnic de 12 pana la 15 ori. intindeti si degetele o data cu bratul.
Culcat cu fata in jos pe o suprafata tare, ridicati capul si umerii de cinci pana la zece ori, de trei ori pe zi. Cu bratele sprijinite de rama unei usi, aflandu-va in cadrul acesteia, si facand miscari de impingere cu bratele, va veti intari muschii pectorali. Tineti capul ridicat si barba inauntru in timpul exercitiului.
Contractiile gleznelor pot fi degajate, punand picioarele pe un scaun sau un uret, suspendand genunchii timp de o jumatate de ora pe zi. O bicicleta medicala este o excelenta metoda de prevenire a adductiei soldurilor. Mergand cu pasul gastei, cu picioarele tepene, este o forma buna de exercitiu pentru glezne si picioare.
Dactilografierea, exersarea la pian, lucrul cu lut sau plastilina, incheiatul si descheiatul unor nasturi etc, toate acestea sunt exercitii bune pentru degete. 7. Orice lucru greu de executat pentru pacient, trebuie practicat cu un statut zilnic. Daca acestuia ii este greu sa se scoale din pat sau sa imbrace o haina, pacientul trebuie sa exerseze de cate 20 de ori pe zi. Prin repetitie se capata usurinta in executie.(389)
8. inaintarea bolii lui Parkinson poate fi incetinita printr-o hra-nire adecvata, suficienta odihna, exercitiu in aer liber si alte masuri de imbunatatire a starii generale de sanatate.
9. Se poate intampla ca expansiunea pieptului sa fie mica din pricina rigiditatii musculare, prin aceasta scazandu-se capacitatea tala. Exercitiile de respiratie adanca vor mobiliza cutia toracica si vor imbunatati capacitatea si volumul pulmonar. Respiratia diafragmatica trebuie practicata in orice moment.
10. Baia calda si masajul vor relaxa muschii si vor usura spasmele musculare.
11. Trebuie sa existe perioade dese de repaos. Pacientul oboseste usor si este frustrat din cauza simptomelor sale.
12. Exercitiile ritmice, pe muzica, pot ajuta la inngerea incetinelii motorii, tipice bolii lui Parkinson. Miscari de mars, bataia din palme si gimnastica suedeza sunt exercitii potrite.
13. imbracamintea cu catarame, fermoare si incheietori prin aderenta (de tip arici") ' si nu nasturi ' benzi elastice la pantaloni si pantofi fara sireturi, toate aceste articole vor ajuta pacientul sa se imbrace singur. Obiectele vestimentare stramte trebuie etate. (387)
14. Pacientii supraponderali sa slabeasca, intrucat surplusul de greutate face miscarile si mai dificile. (387)
15. Constipatia este si ea o problema din cauza tonusului muscular scazut si a lipsei exercitiului fizic. Pacientii trebuie sa bea cel putin sase pahare de apa pe zi, sa foloseasca o dieta bogata in fibra si sa faca zilnic exercitii in aer liber.
16. Cititul cu voce tare este o forma a terapiei vorbirii. Daca pacientul vorbeste in timpul expiratiei, va avea un volum vocal mai bun. Muschii faciali vor fi mobilizati prin cantat cu miscari fortate ale buzelor. Mentinerea unui sunet vocal timp de cinci secunde ajuta la dezvoltarea unui control facial mai bun, in acest exercitiu fiind, se pare, cele mai bune vocalele. Cantand gama se va obtine imbunatatirea inflexiunilor tonului. intinderea limbii catre nas si apoi catre barbie duce la un mai bun control al limbii.
17. Din pricina greutatii intampinate la inghitire, pacientul poate avea o scurgere a salivei pe barbie. Iritatiile pielii trebuie tratate prin stergere frecventa si folosirea unui emolient cum ar fi lapte de vaselina" (preparat prin amestecul unei cantitati mici de vaselina cu apa). Pacientii sa fie invatati sa stea pe o parte, pentru ca saliva sa nu se acumuleze abundent in partea anterioara a gurii.
18. Este frecvent cazul pacientilor suferinzi de boala lui Parkinson care au pielea grasa" si boli externe ale ochilor. Solzii de grasime trebuie indepartati zilnic de pe ochi cu un tampon umed. Pacientii sa-si spele mainile inainte de a-si sterge ochii.
19. Bare de sprijin in baie si o suprafata aderenta a cazii vor ajuta pacientul impotriva caderilor. Mochetele din baie trebuie sa fie fixate.
20. ingrijirea gurii este foarte importanta, in scopul prevenirii aspirarii oricaror resturi alimentare, intrucat adesea este dificil pentru pacientii suferinzi de boala lui Parkinson de a manipula si inghiti alimentele. Dupa fiecare masa, acestia trebuie sa-si perie dintii si sa-i clateasca, pentru a indeparta particulele ramase.
21. Din cauza dificultatii de a inghiti, multi pacienti sufera de deshidratare cronica, lucru care duce la cresterea probabilitatii unei infectii a tractului urinar.(387) Consumul de lichide trebuie sa fie suficient pentru a avea urina aproape incolora.
22. Pacientul trebuie sa aiba un pat tare, fara perna, pentru a ajuta la mentinerea coloanei in pozitie dreapta. De asemenea, este ajutat daca va sta cu fata in jos. in timpul mersului, nu se va mai apleca in fata, daca se va deplasa cu mainile unite la spate. (38S)
23. Daca pacientul are probleme la ridicarea din pat, poate fi de ajutor solutia ridicarii patului pe suporti de circa opt centimetri sau aceea a asezarii unei funii la piciorul patului pentru a se putea trage in pozitia verticala, cu ajutorul ei. Miscarea poate fi inceputa prin miscarile guroase de rotire sau balans.
24. Unui grup de pacienti suferinzi de boala lui Parkinson li s-au facut o serie de bai, de cate doua ore, la temperatura de 33, 3A°C, timp de sase zile pe saptamana, pe o perioada de cinci saptamani. Baile au fost urmate de frectii cu alcool sau masaj general usor. Tratamentul a ameliorat simptomele bolii. S-a putut opri medicatia. Rigiditatea si tremuratul au fost ameliorate. (392)
