Cuvantul atcroscleroza prone din doua cunte grecesti, athere", care inseamna moale" sau flasc", si scleros", care inseamna tare". Leziunea aterosclerotica incepe ca depunere moale in cavul sangn arterial, intarindu-se odata cu trecerea timpului. Aceste depuneri sau leziuni sunt numite placi. Ele cresc gradat, ingrosand peretii arterei si ingustand canalul prin care curge sangele. Placa este formata dintr-o combinatie de substante care includ colesterolul, lipoproteinele, acizii grasi, depuneri de calciu, tesut fibros cicatrizat si sange. Aceste placi duc la pierderea elasticitatii peretelui vasului sangn.\'83\'
Daca in aceste vase sangne ingustate se formeaza un cheag care opreste sangele sa circule catre inima, are loc un infarct de
miocard. Accidentul vascular cerebral este rezultatul blocarii fluxului sangn catre creier.
Majoritatea pacientilor care au boli coronariene au niveluri ridicate de colesterol in sange. Americanul de rand poate lua intre 800 si 1000 mg de colesterol zilnic din carne, oua, lapte integral si produse lactate. Un singur ou contine aproximativ 250 mg de colesterol! Pe masura ce dieta creste in colesterol, nivelul de colesterol din sange creste, in general, si el.
S-a descoperit ca grasimile saturate duc la cresterea colesterolului in sange. insa grasimile care pron in special din acizi grasi polinesaturati pot scadea colesterolul.(82) Grasimile saturate3 sunt in special cele de origine animala, desi uleiul de nuca de cocos este o exceptie. Grasimile polinesaturate sunt in special cele de origine vegetala.\'83\'
Ateroscleroza este considerata o boala degenerativa, insa s-a descoperit recent ca pot aparea urme de grasimi in arterele principale ale corpului in primii ani de ata.\'83\' Unii cercetatori cred ca aceasta se datoreaza hranirii copiilor nou-nascuti cu lapte de vaca, in loc sa fie hraniti cu laptele mamei.
Ateroscleroza este astazi cea mai intalnita forma de boala arteriala din Statele Unite. Este o boala arteriala generalizata, care apare rareori in absenta arteriosclerozei. Arterioscleroza este numita uneori intarirea arterelor". Atcroscleroza afecteaza cel mai adesea arterele principale, in general, superficial. Cand este prezenta in membre, este de obicei prezenta si in alte parti ale corpului. Ateroscleroza este mai frecvent prezenta la membrele inferioare decat la cele superioare. Leziunile provoaca o ingustare a vaselor sangne, lucru care duce la un flux sangn scazut.
Ateroscleroza este, dupa cat se pare, o boala cu cauze multiple; au fost identificati mai multi factori de risc, inclusiv niveluri ridicate de colesterol si trigliceride, dieta bogata in grasimi, fumatul, obezitatea, stresul emotional, lipsa de exercitiu fizic si boli ca diabetul si hipertensiunea.\'6" Estrogenul si alti hormoni au
efect asupra aterogenezei, estrogenii micsorand rata dezvoltarii. Se pare ca si factorii genetici sunt importanti.
Ateroscleroza este cauza cea mai frecventa a mortalitatii la persoane de peste saizeci si cinci de ani. Peste 50% din toti oamenii intre saizeci si saptezeci de ani vor muri din cauza vreunei manifestari a aterosclerozei. Infarctul miocardic (atacul de cord) si accidentul vascular cerebral sunt in mod frecvent o manifestare clinica a aterosclerozei. Se raporteaza adesea si cazul claudicatiei intermitente (starea provocata de ischemia muschilor picioarelor).
TRATAMENT
1. Zaharul rafinat produce o crestere a nivelului colesterolului in sange, lucru care duce la boala de inima aterosclerotica. Atat sucroza, cat si fructoza favorizeaza procesul de aterogeneza.(60)
2. Studiile au aratat ca proteinele animale din dieta sunt corelate cel mai mult cu mortalitatea cauzata de bolile cardio-vasculare.\'61\' Iepurii care au primit in alimentatie caseina absorb colesterolul din intestin mai repede decat iepurii care au fost hraniti cu proteina din soia.
3. Fibrele din fructe, legume si vegetale duc la scaderea grasimilor din sange si cresc excretia acizilor biliari. Tarata de grau si fibrele din alte cereale nu par sa fie la fel de eficiente in acest scop cum sunt cele din fructe, vegetale si legume.\'62\'
4. La iepurii carora li s-a dat ulei de usturoi impreuna cu alimente ce contineau colesterol, s-a pus in edenta regresul leziunilor atero-sclerotice ale aortei.\'64\' Se pare ca si ceapa actioneaza in acelasi fel.(66)
5. S-a aratat ca uleiul de arahide si cel de nuca de cocos sunt aterogenice (25%), in ciuda faptului ca sunt uleiuri vegetale.\'65,671 Uleiurile vegetale sunt, in general, considerate nonaterogenice, spre deosebire de cele animale care sunt aterogenice.
6. De asemenea, s-a pus in edenta faptul ca soarecii care au fost alimentati cu zahar rafinat si faina alba au dezvoltat ateroscle-roza.\'68\' De aceea, folositi faina integrala si o dieta saraca in zahar.
7. Uleiul de masline are un efect de reducere a colesterolului sangn.\'70\' Un grup de zece pacienti suferind de boli arteriale au
prezentat o scadere de 26% a lipidelor din sange, dupa o cura de patru luni de zile cu ulei de masline, iar nivelul colesterolului a scazut cu mai mult de 14%. Dieta care nu contine deloc grasimi in stare pura (rafinate) trebuie sa fie dieta aleasa de toti aceia care sufera de boli arteriale. Pentru sugestii, vedeti Retete vegetariene".
8. S-a aratat ca netele sunt eficiente in scaderea nivelului de colesterol. Se pare ca acestea contin compusi care se lipesc" de colesterol si il duc in afara tractului digestiv.\'71\'
9. Opt barbati, avand un nivel ridicat al colesterolului in sange, au primit fiecare, zilnic, cate o jumatate de cana de fasole (uscata). Trei saptamani mai tarziu nivelul colesterolului lor scazuse in medie cu 20%. Interesant a fost faptul ca LDH-uI aterogenic (lipoproteinele cu densitate scazuta) a scazut, in timp ce fractiunea dezirabila, HDL (lipoproteinele cu densitate mare) a ramas neschimbata.\'72\'
10. O dieta strict vegetariana ajuta. Vegetarienii au niveluri mai scazute de colesterol decat consumatorii de carne sau ovo-lacto-vegetaricnii (care folosesc oua si lapte).\'73\'
11. Unele persoane au adoptat o dieta cu lapte smantanit pentru a-si cobori nivelul colesterolului; s-a aratat insa, prin studiile efectuate la Universitatea din Wisconsin si Madison, ca de fapt laptele smantanit duce la o crestere a nivelului de colesterol din sange.\'74\'
12. S-a descoperit ca nivelul colesterolului a scazut la iepurii care au fost hraniti cu alimente bogate in colesterol, prin folosirea cromului. In urma acestui experiment, iepurii prezentau o reducere cu 50% a placilor arteriale coronariene.\'75\' Drojdia de bere si cerealele integrale sunt surse bogate in crom.
13. Cina bogata, tipic americana, poate contribui la aparitia arteriosclerozei, afirma dr. Paul B.Roen, director principal la Centrul Medical Clinic Presbiterian din Hollywood pentru Studiul Arteriosclerozei. dr. Roen a observat ca marile cantitati de grasime animala din cina americana sunt digerate in special in timpul orelor de somn, cand rata meolismului bazai este scazuta si circulatia sangna redusa. Acest lucru face sa se depuna colesterolul(79\' in arterele deja ingustate de placi. O cina usoara, saraca in colesterol, consumata cu mai multe orc inainte de culcare,face ca nivelul de colesterol din sange sa fie foarte scazut in timpul orelor de somn. Cina ideala este o masa redusa cantitativ, formata din fructe intregi si paine simpla, integrala sau un alt produs din cereale integrale.
14. Iradierea induce instalarea precoce a aterosclerozei.(80) Expunerea in scop diagnostic la raze X trebuie facuta numai in cazuri extreme.
15. Un program regulat de exercitii fizice, cum ar fi mersul pe jos, in general va ajuta pacientul sa se simta mai bine. Acest lucru se poate datora cresterii circulatiei colaterale din membre.
16. Pacientii supraponderali ar trebui sa inceapa un program de reducere a greutatii, pentru a ajunge la o greutate ideala sau chiar cu putin sub cea ideala. Obezitatea cu 20% sau mai mult peste greutatea ideala aduce cu sine un risc semnificativ de ateroscle-roza. O regula simpla, la indemana oricui, este aceea de a calcula 45,3 kg pentru o inaltime de 152,4 cm si cate 2,25 kg pentru fiecare 2,5 cm in plus la femei si 3,17 kg pentru fiecare 2,5 cm in plus la barbati.
17. Fumatul duce la scaderea fluxului sangn cutanat si poate influenta scoaterea din functiune a unor vase sangne. El creste de asemenea, nivelul lipidelor sangne, putand altera meolismul acestor substante
