Emfizemul este o boala care rezulta din tuse si respiratie dificila, cauzata cel mai adesea de fumat. Este una din bolile care se raspandesc cu cea mai mare repeziciune in lumea moderna. Partial, cauza raspandirii o constituie faptul ca oamenii traiesc mai mult, dar factorii principali in raspandirea cazurilor de emfizem sunt fumatul si poluarea aerului. Este cea mai intalnita afectiune cronica a plamanilor si cauza majora a disfunctiei pulmonare. S-a estimat ca zece milioane de americani au emfizem si mai mult de douazeci de milioane au afectiuni premergatoare emfizemului.
Emfizemul este, in general, diagnosticat intre 55 si 65 de ani. Este aproape de noua ori mai intalnit la barbati decat la femei, poate din cauza numarului mai mare de fumatori in randul barbatilor si a expunerii la agentii care polueaza atmosfera. Numele emfizem" vine de la un cuvant grecesc care inseamna a se umfla cu aer".
Dispneea (respiratia dificila), din cauza colapsului cailor respiratorii, este cel mai comun simptom. Cea mai mare dificultate este la expiratie, cand dam aerul afara. Adesea venele gatului se umfla din cauza efortului iar pacientul tuguie buzele si respira pe gura pentru a tine deschise caile respiratorii. Suieratul poate fi prezent la expiratie. Inspiratia este, in general, rapida si scurta.
Pacientul poate respira de 25-30 de ori pe minut si sa primeasca totusi o cantitate insuficienta de aer. Oamenii care au emfizem de multa vreme prezinta adesea un semn caracteristic ' largirea extremitatilor degetelor (degetele de tobosar). Uneori pacientilor cu emfizem li se spune suflatorii roscovani" din cauza culorii specifice a tegumentelor faciale. Dupa un timp, toracele pacientului capata forma de butoi care este caracteristic emfizemului. Pieptul da impresia ca este umflat peste masura. Pacientul cu emfizem rbeste adesea cu fraze scurte, sacadate si are infatisarea unui om slab, scofalcit si nelinistit. Chiar si cele mai mici eforturi pot cauza epuizare si dispnee marcata.
Corpul omenesc are neie de foarte mult oxigen. in medie, omul adult inspira de fiecare data cam o jumatate de litru de aer. Daca respira cam de 14 ori pe minut, el primeste circa 6,5 litri de
aer pe minut. in plamani intra zilnic circa 16,8 pana la 28 metri cubi de aer. Aveti neie de aproape un metru patrat de tesut pulmonar pentru fiecare 1,9 kg de greutate corporala. Un adult are neie de un spatiu pulmonar cam la fel de mare cat este suprafata unui teren de tenis de camp.
S-ar putea sa ni se para ca este imposibil sa fie atata spatiu in pieptul unui om, dar Creatorul nostru s-a ingrijit de toate neile noastre. Traheea se ramifica in doua diviziuni numite bronhii. in plaman, bronhiile se despart in ramificatii mai mici, care se ramifica la randul lor in bronhiole si mai marunte. Aceste bronhiole se termina cu sute de milioane de saculeti de aer minusculi numiti alveole. Peretii alveolelor sunt extrem de subtiri, constand intr-un singur strat de celule de numai 0,01 mm grosime. in medie, o alveola are numai 250 microni diametru; patruzeci de alveole puse una langa alta nu r masura decat un milimetru!
