Deprimarea este un termen aplicat frecvent unei stari de tristete si intunecare. Simptomele obisnuite sunt aparitia unor trasaturi triste pe fata, lipsa energiei, gandire incetinita, miscare fara scop sau incredere, pofta de mancare scazuta, asociata uneori cu pierderea greutatii, dificultati cu somnul si interes sexual diminuat. Pacientul mai poate acuza stare de iriilitate si teama. Deprimarile severe pot cauza individului ineficienta in munca sa, dezorganizare pe social si tinuta neglijenta.
Depresia se poate explica prin existenta unor probleme fiziologice sau psihologice. Cauzele cele mai intalnite sunt pierderea slujbei sau a unei persoane iubite. Situatiile care se aseaza continuu in calea unei dorinte de perfectionare sau realizare pot duce, dupa un anumit timp, la depresie. Situatiile care alunga unei persoane sentimentele de siguranta, silitate, eficienta sau loare personala provoaca in general deprimarea.
Pacientii care sufera de hepatita sau boli virale severe sunt predispusi la deprimari. Modificarile functionale endocrine cum ar fi boala lui Cushing, boala lui Addison sau starea postnatala sunt cauze ale deprimarii.
Accidentul scular cerebral si anumite boli ale creierului pot provoca o depresiune prelungita. Acest tip de depresiune se poate datora unor mecanisme fiziologice deranjate din sistemul nervos central care nu sunt inca intelese pe deplin.
Unele trasaturi ale personalitatii individului par sa-i predis-puna pe unii la depresie, mai mult decat pe altii. Cei nesiguri, sensibili, insili din punct de vedere emotional si cei imaturi in gandire care au tendinta de a exagera in toate tipurile de reactii emotionale sunt, se pare, mult mai predispusi deprimarii.
Anumiti oameni, cum ar fi de pilda cei usor inapoiati mintal, care sunt limitati in abilitatea de a face fata situatiilor dificile, sunt de asemenea, inclinati sa intre in stari depresive.
TRATAMENT
1. Oricine marturiseste ca este crestin arc datoria sa isi controleze gandurile prin ratiune si sa cultive o stare de buna dispozitie si voiosie. Tristetea, sentimentele negative au efect nefavorabil asupra circulatiei sangelui si asupra structurii tesutului nervos, deprimand in acelasi timp activitatea ficatului; stanjeneste digestia, influenteaza nefavorabil procesele de asimilare din organism, favorizand demineralizarea oaselor (reduce activitatea sistemului imunitar) (l27). O inima vesela este un bun leac, dar un duh mahnit usuca oasele." (l28)
2. Se spune ca ceaiul de salvie ajuta in starile depresive (,29). Pot fi de ajutor si ceaiurile de catusnica si lucerna. Luati o cana plina, dimineata si seara.
And in vedere faptul ca respiratia necorespunzatoare favorizeaza tristetea, exercitiile de respiratie profunda facute de doua ori pe zi se vor dovedi de folos "30>. Inspirati adanc, tineti- respiratia cat numarati incet pana la douazeci, expirati pe nas si nu inspirati din nou pana nu terminati de numarat pana la zece. Repetati de treizeci pana la cincizeci de ori. Mesele sa se desfasoare dupa un program regulat si sa nu se consume nimic intre mese. Mesele neregulate duc la depresie nervoasa (I3I).
5. Un numar semnificativ de persoane, care sufera de depresie, si-au dereglat ritmul circadian (ceasul" biologic) si isi vor ameliora mult starea de sanatate mergand pur si simplu la culcare cu doua ore mai devreme. Nu dormiti mai mult de noua ore pe zi.
6. Studii asupra exercitiului fizic au aratat ca persoanele deprimate care urmeaza un program regulat de exercitii fizice, isi ridica moralul (l32). Dr. Herbert de Vries, director la Universitatea de Exercitii Fiziologice Procedurale din sudul Californiei, declara ca exercitiul fizic este mai eficient decat calmantele in unele cazuri de anxietate. Cultirea unei stari de buna dispozitie si rezolrea la timp a tensiunilor psihice sunt de obicei asociate cu o conditie fizica excelenta.
O rietate de activitati fizice cum ar fi: jogging-ul, mersul pe jos si gradinaritul s-au dovedit eficiente. Exercitiul in aer liber, ca actiune utila in mod direct, cum ar fi gradinaritul, este ideal, activitatea fara un castig direct mai putin, iar sporturile competitive cel mai putin; pentru un castig psihologic maxim, intrecerea sporti sa fie privita ca neprofiila (l35>. Desi exercitiul fizic, din cadrul programului de lucru poate fi de ajutor, un program voluntar de recreere s-a dovedit mult mai eficient.
7. Razele soarelui pot fi binefacatoare in cazurile de depresie. Melatonina, un hormon produs de corp in intuneric, cauzeaza deprimare. Lumina opreste secretia de melatonina (i34>.
8. Un program strict de reducere a greutatii corporale duce in mod frecvent la depresie si la alte simptome mentale (135>. Orice program de reducere a greutatii trebuie sa se desfasoare treptat si sa aiba ca tel o reeducare a felului de viata, care sa aiba ca urmare o conformare pe tot restul vietii modului rational, cumpatat de alimentare; in mod similar, nu vom obtine nici un obicei statornic si nu vom avea, deci, nici urmari bune, de durata, daca ne vom impune o dieta fulger".
9. Alergia alimentara joaca, probabil, un rol mult mai mare in depresie decat s-a recunoscut pana acum. Dr. William Crook, un cercetator in domeniul alergiilor, a obsert ca multe din simptomele depresiei si alergiei alimentare sunt similare . Orice medicament, luat in mod regulat sau chiar ocazional, constituie un factor principal in cauzarea depresiei.
11. S-a obsert ca depresia este cauzata si de cofeina. Grupuri de bautori moderati sau pasionati de lichide ce contin cofeina au acuzat mult mai multe ocazii de deprimare decat cei ce nu folosesc astfel de bauturi (\'a- 4A°.\'A«). Cu cat este mai mare consumul de cofeina, cu atat cresc sansele ca subiectii sa sufere de depresie. Cercetatorii nu au putut sa sileasca in mod precis un nivel al dozei ce produce simptomele.
12. Fumatorii au crize depresive semnificativ mai numeroase decat nefumatorii (|42).
13. O cantitate scazuta de zahar in sange (hipoglicemie) poate produce depresie. (H3). Tratati aceasta tulburare prin exercitiu fizic, program regulat in orice, nu mai mult de trei mese pe zi si in mod ideal doar doua (mic-dejun si pranz), o dieta formata in principal din fructe, legume si cereale integrale si absolut deloc zahar sau grasimi.
14. O dieta bogata in zahar poate duce la depresie. Vitaminele din grupul B sunt esentiale pentru buna functionare a sistemului nervos, ori aceste vitamine sunt consumate in meolismul zaharului.
15. Medicamentele antidepresive dau o serie de efecte secundare nedorite. Cele mai folosite antidepresive pot provoca tamari ale ficatului si hepatita, icter (ingalbenirea pielii), uscarea gurii, constipatie, vedere incetosata, transpiratie, puls marit, retentie de urina, impotenta, tremuraturi, ameteala, lesin, slabiciune musculara, exacerbarea reflexelor, senzatii anormale, afectiuni cutanate, durere de cap, insomnie, acromatopsie si tulburari de comportament, hipotensiune, modificari ale compozitiei sangelui, puls neregulat si crize de epilepsie. Antidepresivele minore pot cauza probleme cardiosculare, reflexe exacerbate, suprastimulare si o senzatie euforica (l44).
