Modificarile hormonale. Progesteronul, sintetizat de catre corpul galben pana in ziua a 35-a de la conceptie si apoi de placenta, scade exciilitatea musculaturii netede (uter, tub digestiv, uretre) si creste temperatura corpului. Estrogenii, din care 90% sunt reprezentati de estriol stimuleaza dezvoltarea
sanilor si mameloanelor, retentia de apa si sinteza de proteine. Hormonul lactogen placentar declanseaza eliberarea de hormon somatotrop si secretia de insulina, dar scade efectele periferice ale insulinei, eliberand acizii grasi materni (astfel protejand utilizarea glucozei materne). De asemenea, acesta stimuleaza dezvoltarea glandei mamare si productia materna de caseina, AZactalbumina si lactoglobulina. Glanda
tiroida materna se mareste adesea datorita cresterii productiei de coloid. Pentru nilul seric de tiroxina p.175. Secretia hipofizara de prolactina creste pe durata sarcinii. Descarcarea de cortizol matern este crescuta dar nilele serice ale cortizolului liber raman constante.
Modificari genitale Spre deosebire de
uterul negravid care are 100 g, uterul la termen cantareste HOOg. Hiperplazia musculara se produce dupa saptamana a 20 a, fiind urmata de alungirea fibrelor musculare uterine. Colul uterin poate dezvolta un ectropion (\"eroziuni\"). Colagenul de la nilul cervical se reduce in apropierea termenului. Secretiile
vaginale cresc datorita ectopiei cervicale, descuamarii celulare si t productiei de mucus de catre mucoasa vaginala vasocongestiva.
Modificari hemodinamice. Sange: volumul plasmatic creste incepand cu saptamana a 10 a si pana in saptamana a 32 a cand atinge 3,8 1 (50% > fata de volumul plasmatic in absenta sarcinii). Volumul hematiilor creste de la 1,4 1 in absenta sarcinii la 1,64 1 la
sarcina la termen fara adiministrare suplimentara de fier (T 18%) sau 1,8 1 la termen (t 30%) cu administrare suplimentara de fier - de aceea Hb scade datorita hemodilutiei (\"anemia fiziologica\"). GA (in medie 10, 5 x 109/1) , trom-bocite, VSH (crescut de 4 ori), colesterolul, betaglobulina si fibrinogenul sunt crescute. Scad albumina si gammaglobulinele.
Aparatul cardio-vascular: Debitul cardiac creste de la 5 litri/min la 6,5 - 7 1/min in primele 10 saptamani de sarcina, prin cresterea volumului - bataie (10%) si a frecntei cardiace (aprox. 15 batai(min); Rezistenta periferica scade (datorita modificarilor hormonale). TA, in particular TA diastolica scade in cursului primului si celui de al doilea trimestru de sarcina cu 10 - 20 mm Hg, apoi la termen creste la nilele inregistrate in absenta sarcinii. Pot apare ectazii noase (varice) datorita cresterii distensibilitatii noase si a presiunii noase (asa cum se intampla in prezenta oricarei formatiuni pelviene).
Alte modificari. Ventilatia pulmonara creste cu 40 % (volumul curent creste de la 500ml la 700ml), cresterea amplitudinii respiratiei fiind un efect al progesteronului. Consumul de oxigen creste doar cu 20%.
Dispneea este obisnuita deoarece PaCO2 materna este mentinuta la un nil mai scazut pentru a-i permite fatului sa-si descarce CO2 propriu. Motilitatea tubului digestiv este incetinita determinand constipatie, intarzierea evacuarii gastrice si relaxarea sfincterului cardial ce produce pirozis. in cursul sarcinii rinichii cresc cu aproximativ 1 cm in lungime.
Mictiunile frecnte apar precoce (prin cresterea ratei filtrarii glomeru-lare cu 60%) iar ulterior prin comprimarea cii
urinare de catre capul fetal. Musculatura cii urinare este relaxata dar in mod normal nu apare
urina reziduala dupa mictiune. Pigmentarea cutanata (de ex pe linia neagra, areola mamelonara, sau pete pigmentare maronii - \"cloasma\" -prezente in special la nilul fetei) eritemul palmar, stelutele vasculare, si rgeturile sunt frecnte. Caderea parului capilar este diminuata in cursul sarcinii dar accentuata in puerperalitate.
Teste de graviditate Sunt poziti din prima zi a primului ciclu
menstrual absent, pana la aprox. 20 saptamani de sarcina si se mentin poziti aprox. 5 zile dupa intreruperea sarcinii sau moartea fatului. De altfel, rata testelor + false este scazuta. Aceste teste detecteaza subunitatea beta a gonadotrofinei corionice umane in prima urina matinala, si de aceea se pozitiaza si in boala trofoblastica (p. 26).
