Si pentru ca s-a dodit ca jucariile ca si jocurile in general pot contribui la dezvoltarea inteligentei si mai ales la dezvoltarea dirselor dotatii si vocatii, cu care ne-am nascut, dar evolueaza adeseori tacit si silentios, vom aprofunda in acest submodul felul cum jucariile si jocurile pot stimula creativitatea si inntivitatea la copii.
Fie ca ati sau nu ati copii, v-ati dat seama, desigur, ca acestia traiesc intr-o lume a lor, aparte, si, mai precis, intr-un unirs spiritual cu totul iesit din comun. V-ati mai dat seama, de asemenea, ca zeii si ritualurile acestui unirs aparte sunt reprezentati de papusi, de dirse jucarii, si jocuri. Nu mai este un secret pentru nimeni ca lumea copiilor abunda in spectacole si manifestari de tot felul, uneori mai pline de semnificatii si chiar mai cutezatoare decat sunt acelea ale noastre; spectacole si manifestari ce ne frapeaza prin inepuizabila lor cursivitate si creativitate. Dar, oricum am vrea sa punem problema creativitatii, din acest punct de dere, va trebui a priori sa admitem ideea ca nici intr-un caz copin nu pot crea ceva chiar din nimic. Au si ei nevoie, in acest sens, aidoma adultilor de un suport material oarecare. in care sa-si transpuna toate gandurile, si pe care sa-l manipuleze dupa dorinta, suport pe care il alcatuiesc jucariile.
Copin de pe toate meridianele lumii se joaca in linii mari cam la fel. Expresia de. hai sa ne jucam de-a", reprezinta din aceasta cauza leitmotivul obsedant al tuturor copiilor.
Pretutindeni in lume. incalecand pe un bat si alergand pe acesta, copin traiesc senzatia certa ca gonesc calare", pretutindeni, de asemenea, aceiasi copii alergand cu bratele intinse la orizontala, si mis-candu-le pe acestea ritmic in sus si in jos, aidoma aripilor, ei traiesc tot in mod cert de data aceasta senzatia zborului. Pretutindeni, in cadrul ritualurilor ludice, ritualuri dupa cum stim, de o mare varietate, se foloseste in linii mari cam aceeasi recuzita, respectiv acelasi inntar, constand din arsice, arcuri, corzi, cuburi, creioane colorate, creta, mingi, cercuri, titireze, lobe. fluiere etc. Jocul cu arsicele, de exemplu, este chi de cand lumea. La chii greci, acest joc se numea parnclitha, ceea ce tradus insemneaza cinci pietre. Englezii preluand semnificatiile denumirii grecesti ;\ jocului de care vorbim mai sus ii spun ..fi stones". ceea ce tradus insemneaza tot cinci pietre. in vreme ce gcnnanii. denumesc acelasi joc. Funfsteine", ceea ce Tradus tot cinci pietre insemneaza.
Spre a intelege unirsalitatea jocului si importanta sa in viata in general, si in cea umana in particular, vom preciza ca in lourile lui Brucgel, in care acesta a imortalizat jocurile copiilor, pol fi inntariate - retineti! - 78 de asemenea jocuri, implicit si pe acela cu arsice.
Jocul apoi, si psihologii cunosc foarte bine aceasta rcaliiate. departe de a fi o simpla actiune granula, distractiva si recreativa, menita printre altele de a consuma excesul energetic, propriu prin definitie biologiei infantile, reprezinta in esenta o treaba cat se poate de serioasa. Tot psihologii s-au mai convins de faptul ca jocul scoate la suprafata aptitudini si vocalii de tot felul, care, in majoritatea cazurilor, evolueaza larvar si latent, potentandu-le si implicit fertili-andu-h. De altfel, stim cu totii, si asta uneori din chiar proprie experienta, ca o jucarie oarecare din carpa. plus. cauciuc, lemn sau material plastic, poate lasa uneori urme de-a dreptul importante si perene in destinul nostru individual, marcandu-ne aspiratiile, profesia si. ca atare, viitorul. Fara a aa impresia ca exageram, putem considera jocul ca fiind uneori un riil ferment, un autentic banc de proba, pentru elabora/ea si punerea la punct a dirselor inntii, sau cel putin a unora dinire ele. jucariile fiind considerate ca reprezentand autentice unelte de ucenicie si de stimulare a creativitatii.
O inntie, dupa cum stim. este in final produsul finii al unei activitati complexe, ce penduleaza in mod permanent intre stiinta si arta. intre imaginatie si joc. Poate tocmai de aceea majoritatea inntiilor isi au originea in jocuri si in uneltele lor; asadar, in acest paradis al tuturor posibilitatilor si promisiunilor, reprezentat de camera in care ne-am trait copilaria si in care in majoritatea timpului ne-am jucat.
Tuturor acestor jocuri ale copilariei, si asta intr-o masura mai mult sau mai putin marcata, dimpreuna cu uneltele care le concretizeaza. Ic este propriu un bogat material senzorial, intuitiv si imagistic: material antrenand asociatii, analize si sinteze dintre cele mai variate, cu toate stimuland in mod benefic imaginatia creatoare. Cinematograful, telefonul, trenul, automobilul, avionul, precum si inca multe alte realitati de acest gen din inntarul atat de bogat al civilizatiei noastre tehniciste, si-au luat zborul, ca sa zicem asa, dintr-un joc. ca si dm uneltele sale. elemente care in perimetrul unei minti mai inzestrate, au creat premize certe pentru dirse descoperiri sau inntii, asa cum am mai specificat.In continuare, exact asa cum am procedat si in cazul celor trei stalpi de rezistenta al cladirii umane - alimentatia, miscarea si somnul - vom sintetiza pe scurt ceea ce trebuie retinut si in legatura cu cel de-al patrulea stalp -ereditatea - de care am vorbit in modulul de fata.
a- Ceea ce trebuie retinut din acest punct de dere, si inainte de orice, este ca fiecare dintre noi suntem purtatorii unei zestre genetice care ne marcheaza -uneori chiar in mod marcant - personalitatea si evolutia, dar aceasta zestre poate fi influentata de mediul in care evoluam, fapt ce ne poate marca uneori tot atat de marcant personalitatea si evolutia.
Vom retine deci faptul ca factorii externi pot influenta, si uneori intr-o masura considerabila, patrimoniul si potentialul genetic cu care ne-am nascut. Mai mult decat atat: Omul este dintre toate organismele vii, fiinta sau vietatea care poseda cel mai deschis si cel mm' elastic program genetic, de unde concluzia, ca in derea dezvoltarii si consolidarii acestui stalp de rezistenta al cladirii umane, reprezentat de ereditate, se pot face realmente minuni, daca acesti ingineri constructori reprezentati de familie, scoala si societate, isi vor face datoria si inca in ti mp ulii.
a- Pare incredibil, dar poate fi influentat in bine pana si patrimoniul genetic de care depinde inteligenta cu care ne-a inzestrat natura. Este bine de a sti, din acest punct de dere, ca perioada cea mai indicata pentru dezvoltarea inteligentei, nu este aceea care corespunde scolii generale sau liceului, asa cun am fi inclinati a crede, ci aceea corespunzatoare primilor ani de viata, perioada care revine, dupa cum stim, parintilor si bunicilor, deci familiei. Familia deci, reprezinta prima noastra unirsitate, si cea mai importanta dintre toate. Este vorba de Unirsitatea CELOR SASE ANI DE ACASA,, scris dupa cum deti cu majuscule.
a- Dezvoltarea inteligentei, in primii ani de viata ai copilului, cand el este dupa cum am vazut cel mai maleabil si receptiv din acest punct de dere, se face in primul rand dezvoltandu-i acestuia in mod prioritar graiul, ajutandu-l deci sa vorbeasca.
a- Un alt mijloc de dezvoltare a inteligentei copiilor, in primii ani de viata, s-a dodit a fi si cuvantul. Astfel s-a facut dovada, si inca pe statistici cuprinzatoare, si pe loturi mari de subiecti examinati de pe pozitii experimentale, ca coeficientul intelectual al copiilor carora li s-a vorbit mult, si asta chiar in acea perioada a vietii lor cand ei nu stiu inca sa vorbeasca, sau vorbesc cu dificultate, este evident mai ridicat, decat al acelora pe care parintii sau experimentatorii i-au menajat cu vorbitul, pe considerentul ca ei nu inteleg ce li se spune si ca, deci vorbitul ii oboseste. Asadar, este util ca parintii sa vorbeasca cu odraslele lor mici, chiar atunci cand acestea aparent nu inteleg nimic din ce li se spune. Mai mult decat atat: frazele sa fie complete si nuantate. Tot acest efort, aparent gratuit.
se va solda in final cu sporirea cotientului intelectual, deci cu dezvoltarea inteligentei.
a- Dezvoltarea atentiei la acesti copii de varsta mica, s-a dodit a fi un mijloc tot atat de util pentru dezvoltarea inteligentei acestora. in acest scop, vom folosi dirse mijloace constand din folosirea celor mai variate modalitati de a le solicita acestora atentia, modalitati constand din ornarca peretilor camerei in care sta copilul cu louri si desene, pe cat posibil policrome, reprezentand fiori, animale, copii ca si tot ce i-ar putea interesa pe acestia. Tot in acest scop le vom orna patutul si le vom oferi jucarii adecvate, realitati care de asemenea sa le solicite atentia. Este util apoi, ca tot in acest scop sa folosim mijloace stimentare ca si mijloace audio-vizuale.
a- Jucariile ca si jocurile adecvate, solicitandu-le si ele atentia, contribuie de asemenea la dezvoltarea inteligentei. Din acest punct de dere, cea mai banala jucarie se poate transforma intr-un factor activ de solicitare a atentiei, de instruire, si, implicit, de dezvoltare a inteligentei. Este insa din acest punct de dere o profunda eroare si un act cu totul nestiintific, cum am mai specificat de altfel, de a ingropa" copilul in jucarii, luate la intamplare, si puse prin toate colturile casei, asa cum din nefericire se practica in majoritatea cazurilor, considerandu-se ca in felul acesta micutul va aa multiple tentatii si posibilitati de joaca.
Stiintele pedagogice ne artizeaza din acest punct de dere ca este mult mai normal si stiintific, sa oferim copilului doar cateva jucarii, care insa sa fie bine selectionate si adaptate personalitatii copilului in cauza, jucarii care sa traiasca", sa puna intrebari", asta la urat vorbind, si chiar sa , .raspunda".
a- Si mai bine insa este atunci, cand cream conditii propice odraslelor noastre, ca sa-si confectioneze singure jucariile si jocurile pe care si le doresc. In acest scop, le vom crea un colt al camerei, un loc dintr-un dulap oarecare, sau chiar un sertar care sa cuprinda dirse materiale (hartie colorata, panza, plastilina, cuburi etc, etc, ca si dirse scule de care ei sa se serasca), dandu-le initial sugestii pe aceasta linie, sugestii pe care in cele din urma si le vor da ei insisi,
a- Sa am intotdeauna in dre faptul ca jucariile ca si jocurile, si in special adaptarea acestora la personalitatea copiilor nostri reprezinta o treaba cat se poate de serioasa.
a- Tot jocurile si jucariile sunt in multe cazuri fermenti ca si bancuri de proba pentru elaborarea dirselor descoperiri si inntii, ele stimuland potentarea imaginatiei ca si a inteligentei si, implicit a creativitatii.
Or, ce este imaginaria, daca nu ceva mai important decat cunoasterea, dupa cum foarte bine a sesizat aceasta Albert Einstein. Si ce este apoi gandirea, daca nu un cutremur al nervilor, dupa cum de data aceasta a sesizat Eminescu. cutremur care, adaugam noi. este imposibil sa nu afecteze si structurile inteligentei. Si cine este omul inteligent, imaginativ si creativ, ne intrebam in final, daca nu acela care poate intrebuinta cu folos functiile constiintei sale, pentru a face fata imprejurarilor vietii, dupa cum ne asigura din acest punct de dere psihologul roman C.Radulescu-Motru.
