Cerinta ca la climatul afectiv favorabil din familie sa fie asociat un climat moral corespunzator decurge din marea forta educati (sau contraeducati!) a exemplului. Adolescentul este un neobosit obsertor. El urmareste tot ce se petrece in jurul lui si in mod cu totul firesc prinde in colimator pe cei care-i sunt mai apropiati, respectiv pe parintii sai. Cum vor fi insa prelucrate faptele de obsertie intr-o constiinta inca nu indeajuns de ..coapta", aceasta este alta chestiune. Sa facem apel la imaginatie, la pura imaginatie, pentru a propune o scurta incursiune in gandirea unor presupusi adolescenti, eventual chiar fortand putin nota, dar numai in scopul de a demonstra ceea ce este de demonstrat.
Adolescentul nr.1:
- Daca imi place ce la tata, e ca-i om istet, "smecher", se descurca. El nu e ca altii, care stiu numai sa munceasca si atat. Talentul lui tata e "sa faca bani". Nu, de avutul obstesc el nu se atinge. Doamne fereste! Dar ca sa ia din buzunarul cetateanului asa cate putintel, cu binisorul si fara sa forteze pe nimeni. in virtutea unor vechi si bune obiceiuri - asta e alta poveste. Pe urma, tata e generos. Uitati- la hainele de pe mine: numai dupa ultimul jurnal. Bani de distractie am. De ce sa nu am? Si la anul, taticu\' a promis ca-mi ia masina
Adolescentul nr.2:
- Cand a zut ca stiu despre povestea lui.cu Lili. tata mi-a spus: "Uite ce e. tu esti acum baiat mare si poti sa intelegi. Eu pe mamica ta o iubesc si n-o sa-mi las niciodata casa pentru vreo fusta. Dar eu muncesc de ma spetesc si - ce vrei? - sunt barbat. Am si eu drepturile mele." Pai daca asa zice tata
Adolescenta nr.3 (sora adolescentului nr.2): - Mamica mea c frumoasa si desteapta. Sa creada tata ca-i ramane datoare! Mi-a spus-o chiar ca. Adica unde scrie ca numai barbatii sa aiba toate drepturile, si noi, femeile, nu? Sla Domnului, suntem egale cu ei, nu mai traim pe vremea sultanilor Eu asa am sa fac, cum face mamica. Decat sa-i las pe barbati sa-si bala joc de mine, mai bine sa-mi bat eu joc de ei, cat oi putea. Si daca o fi sa-mi iasa, cu atat mai bine
Sa ne oprim aici pentru a aminti - daca mai era nevoie - ca neajunsurile contraeducatici prin exemplul direct al imoralitatii constau nu numai in uratenia proprie faptelor in sine, ci si in aceea ca se platesc in mod inelucil. Schilodirea sufletului adolescentului este incompatibila cu datoria parinteasca. A forma din fiul tau un parazit, a-i inocula aversiunea fata de munca, predilectia pentru agoniselile ilicite, dispretul fata de femeie sau a-ti creste fiica in ideea ca eventualele insusiri fizice, aliate cu farmecul oricum prezent al tineretii, ar reprezenta un "capital" apt sa aduca "profit", inseamna a-i expune la interventia chirurgicala dureroasa prin care societatea incerca sa-i recupereze si care se numeste sanctiune.
Au toate acestea ce comun cu sanatatea mintala? Fireste ca da, pentru ca o buna sanatate mintala presupune si capacitatea de integrare in normele morale admise si promote de societate.
Mai intrevedem o obiectie din partea cititorului, care ne-ar putea reprosa ca am nascocit niste exemple cam prea "trase de par". Recunoastem ca am facut-o, dar numai din dorinta de a ne exprima cat mai clar intentiile. Si mai indraznim sa credem ca nimanui n-arc ce sa-i strice un plus de vigilenta, desigur nu in directia unor fapte asemanatoare, ci fata de unele aspecte de comportament care totusi le-ar putea contine numai in germene, mtr-o forma discreta, ascunsa, larra