Grija pentru sanatatea mintala a copilului aflat inca
la rsta marii plasticitati a prescolarilatii pretinde. intre
evitarea alunecarii catre doua devieri de sens
opus. dar cu efecte sensibil asemanatoare in ceea ce
priveste viitoarea lui integrare sociala.
Una dintre aceste extreme este reprezentata de exagerarea denumita hipcrproiejare a copilului. In spe in familiile cu copil unic. mult dorii si asteptat, eventual
nascut mai debil si care si-a alarmat parintii din primele luni de viata prin numeroase episoade de boala, se creeaza atmosfera propice acestei hiperprotectii. Ne gasim astfel in fata acelui rezullal desemnat in vorbirea de toate zilele prin expresia de ..copil crescut in ta.
Supravegheat la fiecare pas. infofolit nelasat sa intreprinda nimic singur, copilul se formeaza pe nesimtite ca o fiinta slaba, lipsita de vointa si initiati. Mai tarziu, cand se intalni cu primele greutati la intatura. in relatiile cu cei din afara familiei, ci se descurca mult mai greu. fiindca a fost obisnuit sa depinda mereu de altii. La cea mai mica dificultate, simti nevoia de un sprijin, de cine care sa-l apere, sa-l sfatuiasca, sa-l duca de mana"\', asa cum a fost obisnuit de mic. Acel cine se prea poate sa nu fie totdeauna un bun mentor, iar influenta lui noci gasi un teren fragil si deosebit de recepuv. De aceea nu-i de mirare ca din aceasta categorie de copii ies mai tarziu tineri incovoiati sub pora esecului, cu moralul ,Ja pamant\'", inadaptati. greu recuperabili, candidau la starile nevrotice alimentate de o situatie conllictuala cronica si fara iesire, de natura sa altereze profund o sanatate mintala deja precara din anii copilariei. De unde se vede ca crescutul ,in ta" este impropriu nu numai calini fizice.
Copilul are nevoie si de o calire psihica, pentru a creste viguros din punct de vedere mintal, intelectual, pentru a fi ' dupa o expresie veche si atat de fericita a poporului nostru ' intreg la minte".In aceeasi zona a deficientelor educative, si tot cu precadere la familiile cu copil unic, se plaseaza rasfatul. Crescut in ideea ca i se cuvine totul, ca ajunge sa vrea orice lucru ca sa-l capete imediat, ca la nevoie e destul sa bata din picior si sa sufere" cand nu i se face pe plac. copilul rasfatat evolueaza sigur catre un mic egoist, capricios si tiranic, catre o copie a Domnului Goe care considera ca lumea din jurul sau exista in mod special pentru a-i satisface lui toate poftele. Mai tarziu, cand pasi intr-o societate care nu tolereaza indisciplina si egocentrismul, micul tiran al familiei se gasi in fata riscului extrem de grav al inadaptarii, al unor tulburari de comportament cum sunt lenea, aversiunea fata de munca si inclinatia spre un trai parazitar, daca nu chiar huliganismul si hotia.
La polul opus se situeaza severitatea excesi, intemeiata pe formule simple si mai ales simplist intelese, astfel ca in jurul lor ..nu mai incape nici o discutie":
' Ce mai una-alta? Copilul trebuie sa asculte! Perfect. Dar daca nu asculta? Nu-i nimic, avem si
pentru aceasta formula gata pregatita:
' Copilul trebuie sa stie de frica!
Este aderat, copilul arc mare nevoie sa stie, de mic, ca pe lumea asta nu poti sa faci tot ce-ai vrea. Dar severitatea inteleasa abuziv duce cateodata la bizarerii de-a dreptul paradoxale. Bunaoara, sa ne oprim la acel tata care la locul unde isi desfasoara activitatea profesionala manifesta o blanda toleranta fata de lipsurile altora si indeosebi fata de lipsurile proprii. El dispune si in aceasta directie de o formula de uz curent: Greseala-i omeneasca". Si iata-l pe adeptul acestei filozofii sama-ritene cum se intoarce acasa la el si se manifesta intr-un mod diametral opus fata de o fiinta de numai cati anisori cu deprinderile motorii insuficient formate, lipsita de indemanare, care sparge paharul sau isi pateaza sortuletul curat si calcat, abia scos din dulap, nu pentru ca a vrut s-o faca, ci fiindca asa e normal sa se mai intample la o rsta atat de frageda.
De asemenea, la 4-5 ani este firesc sa se manifeste din partea copilului unele tendinte de afirmare, de independenta. La rsta gradinitei, prea multe le hotarasc numai cei mari: cand sa te scoli, cand sa te culci, ce si cat sa mananci, cum sa te imbraci, cum si cand sa te joci Frecventele asta nu e voie" pot sa declanseze spontan un fel de reactii de descatusare care nu ies din cadrul firescului, dar se manifesta sub forme de natura sa-i deruteze pe parintii nu indeajuns de formati si ramasi la doua - trei formule pseudopedagogice rigide si simpliste. In felul acesta se poate intampla ca un copil sanatos si normal dezvoltat sa fie etichetat, fara vina lui, drept rau" si neascultator". Si atunci parintii, plini de zel educativ si animati de cele mai bune intentii, cauta solutia. Nici n-au mult de cautat, pentru ca le sta gata la dispozitie formula abia amintita: copilul trebuie sa stie de frica".
Aplicarea in practica a formulei a fost abordata inca de la modulul precedent, cand ne-am referit la neajunsurile amenintarii. Exista, intr-ader, un arsenal intreg. De exemplu, este chemat in ajutor bau-bau". Sau mosul cu sacul Sa ne imaginam pentru o clipa, noi. cei mari, ce ar deveni viata noastra daca am sti ca realmente ar urma sa fim rati intr-un sac si dusi in cine stie ce locuri infricosatoare pentru vreo nevinota greseala de care nici unul din noi nu suntem scutiti. Pentru psihicul copilului care mai are de parcurs un drum pana la gandirea logica, mosul rau si vindicativ risca sa aiba aderat un efect terorizant, sa inspaimante, deci sa declanseze o trauma psihica, cu tot ceea ce deri din aceasta. Noroc ca de foarte multe ori. spre binele copilului, mai degraba riscam sa ne facem ridicoli cu nascocirile in care micul neascultator a si ajuns sa nu creada, mai repede de cat ne-am fi inchipuit noi. Arunci ce facem? Nu-i nimic, avem in rezer formula saltoare: bataia e rupta din rai\'". Si punem mana pe nuia Poate e nevoie de o precizare.
Nu dorim sa aducem in discutie unele spete, cum ar fi perechea de palme prin care un tata grijuliu mai taie din inclinatia feciorului sau, ajuns la rsta primei tigari, de a imita pe cate un derbedeu oarecare. Aici ne gasim inca la copilul prescolar si tinem sa ne spunem parerea cu privire la bataia conceputa ca sistem, ca mijloc educativ, ca rupta din paradis.
Va rugam mult: nu suparati, dar bataia este inainte de orice, o salbaticie. Ea sileste. intre cel care o da si cel care o primeste, relatii greu de acceptat ca omenesti. Sa admitem ca ne-ar fi pcnnis sa-i repezim un picior catelusului care ne-a murdarit covorul, ca sa-l intam sa n-o mai faca si altadata. Dar sa-l lovim pe un alt om, mai rau: pe un omulet de cati anisori, care mai este si copilul nostru si n-are alta vina decat ca nu ne-am priceput destul sa-l facem noi, parintii lui, asa cum ne-am dori sa fie, este mai mult decat o greseala, este un act de neomenie.
Repetam, nu avem in vedere atat bataia survenita intamplator, ca efect al unei enerri de moment, cat nuiaua folosita constient si sistematic, in chip de Sfantul Nicolae", dintr-o intelegere deformata a severitatii in educarea copilului. Trebuie sa intelegem bine ca aici nu usturimea sau urmele rosii-vinete ramase pe pielea delicata a copilului conteaza cel mai mult. Ceea ce primeaza sunt urmarile imediate sau tarzii, usoare sau foarte grave, ale traumatismului psihic puternic suferii de cel tare a fost brutalizat si nici macar nu are posibilitatea sa raspunda cu aceeasi moneda. Traumatismul psihic repetat poate sa duca la instalarea unei nevro/.e timpurii, care sa-si puna amprenta pe intrcag;i dezvoltare a copilului.
Uneori se formeaza. in mod tragic, un aderat cerc vicios, cand copilul e prea nervos" si isi nemultumeste parintii prin comportarea lui si cand bataia, administrata ca leac, din dorinta de a-l corecta, nu face decat sa adanceasca tulburarile aliate la baza, pendinte de sfera neuropsihica. intr-un cunt, psihicul copilului, aliat intr-o perioada de dezvoltare si inca departe de a se desarsi, cand tocmai se formeaza caracterul si aptiiudinile viitorului adult, arc nevoie sa\'fie menajat si fortificat, nicidecum brulalizat. traumatizat. Maltratarea. intre altele, eslc una din caile cele mai sigure de a-l face pe copil ascuns, mincinos, rau si razbunator, de a-i sadi tulburari de comportament si ale afectivitatii cu repercusiuni greu de eluat.
