in dragostea mamei sale, in indrumarea sistematica, exigenta dar tandra, primita din partea celor din jur. isi gaseste copilul ambianta necesara dezltarii normale si formarii personalitatii la adapost de
traume si de constrangeri.
S-ar putea pune intrebarea: oare mai e necesar sa pledam pentru asigurarea climatului afectiv necesar copilului in familie? Nu este inteleasa dcla sine. ca o norma elementara de viata, dragostea parintilor pentru copilul lor?Intr-adevar, asa ar trebui sa lic. Dar realitatea nu corespunde totdeauna acestei nobile traditii umane. Uneori
insuficienta acoperire a necesitatilor afective ale copilului are origini subiective, porneste de la ignoranta sau stangacia parintilor privind modul in care sa se poarte cu un copil mic. Alteori intervin anumite cauze obiective, de care se lasa mai mult sau mai putin coplesiti unii parinti. Este rba de o scama de situatii generate de caracteristicile si de unele greutati ale vietii modeme: mama, in productie, foarte ocupata; aglomerarea spatiului locuit; neintelegeri si diferite greutati familiale care in ultima instanta duc la o carenta afectiva\", la frustrarea copilului de dragosle. de bucuria de a trai. Treptat i se creeaza in felul acesta copilului o stare de spirit farabila nerzismului. tulburarii sanatatii mintale, ramanerii in urma in ceea ce priveste dezltarea fizica, cresterea in greutate.
Nesesizand aceste cerinte afective vitale, unii parinti socotesc ca prin prezenta lor fizica si acoperirea necesitatilor materiale ale copilului {sa nu cunoasca lipsurile prin care am trecut noi\") s-au achita de toate obligatiile. Dar nu este asa. Copilul are neie, inainte de toate, de prezenta afectiva a parintilor sai.
Desigur ca mama, de care depinde direct nou-nascutul, detine rolul primordial in dezltarea afectivitatii copilului. Acest rol se exercita pe cai multiple de comunicare, iar caile se silesc cu mult inainte de aparitia rbirii la copil; contactul prilejuit de alaptare si ingrijiri, tipetele si miscarile multiple ale copilului, cuvintele de alintare rostite de mama. intre cele doua * fiinte se constituie astfel un limbaj, un dialog viu, iar relatiile silite contribuie puternic la formarea acelei lumi psihice interioare a
sugarului din care mai tarziu i se va coniura personalitatea.
Influenta mama-sugar eslc reciproci Numeroase cercetari stiintifice atrag atentia asupra insemnatatii pe care o prezinta pentru mama capacitatea sugarului de a reactiona cu placere la ingrijirile primite. Dar nu toti sugarii reactioneaza la fel. iar unele mame se adapteaza mai greu la faptul ca micutul nu le surade cand este ingrijit si refuza sanul sau- biberonul. Aceasta contra-reactie a mamei starneste, la randul ei, un ecou in copil, ceea ce poate duce la constituirea unui cerc vicios al frustrarii reciproce de afectivitate intre mama si copilul ei. Acest fenomen profund negativ poate fi curmat daca mama este capabila sa observe la timp sau este ajutata sa aprecieze exact situatia daunatoare creata si sa rupa ea cea dintai ' fireste ' cercul vicios amintit.
Cu toate dificultatile inerent legate de solicitarile complexe impuse omului de civilizatia actuala si care duc adesea la perturbatii in viata familiala, este absolut necesar ca parintii sa-si gaseasca ragazul si calmul necesar penlru a nu-l lipsi pe copilul adus de ei pe lume de afectiunea necesara.
Pana si animalele, asa cum s-a amintii, sufera de pe urma carentei de afectivitate. S-a efectuai o experienta de laborator, pe pui de sobolan de aceeasi provenienta. Puii au fost impartiti in doua loturi egale. Cei din primul lot au fost mangaiati timp de zece minute pe zi, iar ceilalti au fost crescuti intr-o izolare complela. S-a constatat ' dupa un interval de cateva luni ' ca sobolanii tineri.din lotul al doilea s-au dezltat mai putin bine, au ramas cu o greutate mai redusa, desi mancau mai mult decai cei din primul lot. La sacrificarea animalelor s-a constatat ca rezistenta lor la aceeasi doza letala (capabila sa proace moartea) de thiouracil era de 2-3 ori mai mica la sobolanii izolati, in atie cu cea a sobolanilor mangaiati zilnic. Glanda suprarenala la sobolanii izolati era sensibil marita, modificare atribuita de experimentatori unei anxietati profunde\".
Desigur, se pol face fol felul de discutii in jurul interpretarii rezultatelor unor aslfel de experiente. Ramane, insa, semnificativa preocuparea crescanda a oamenilor de stiinta in directia cunoasterii cat mai profunde a urmarilor carentelor de afectivitate asupra dezltarii copilului. Daca aceasta dezltare isi gaseste cei mai buni stimuli in dragostea materna, ata cum s-a accentuat anterior, mai este neie, insa, si de dragostea si de atentia tatalui. Acea diviziune a muncii\" in care maniei ii revine in exclusivitate crederea copilului, pe cand laial trebuie sa se achite de alte obligatii, esie fundamental eronata si violent retrograda. Copilul are neie sa simta ca esie inconjurat de dragostea si atentia ambilor sai parinti. O familie echilibrata, sanatoasa, in care domnesc relatii normale, armonioase intre toti membrii ei ofera copilului cadrul potrivii unei cresteri la randul ci normale si armonioase. Caci este rba nu numai de relatiile tatalui si ale mamei cu copilul lor, ci si de relatiile dintre cei doi parinti, ca si dintre toti membrii comunitatii familiale.
