Multe mame se adreseaza medicului: Sunt foarte necajita, nu stiu de ce copilul meu refuza mancarea, e nervos, adoarme greu. Pare bolnav\".
Trebuie aratat de la incepui ca nu totdeauna refuzul copilului de a manca sau de a dormi esle cauzat de boala. De cele mai multe ori este vorba de greseli educative, si aceste greseli incep, din pacate, prea de timpuriu, din primele saptamani de ata ale copilului.
Educatia copilului esie necesara din primele zile de a(a. Iar prima directie de exercitare a educarii copilului mic consta din a-l obisnui cu un anumit program de desfasurare a principalelor momente ale zilei, respectat cu regularitate: ore fixe pentru alimenlatic, somn. baie, veghe, joaca. in acest mod i se formeaza copilului deprinderi de ata ritmica inca de la varsta cea mai frageda, ceea ce va da roade nebanuit de bogate pentru anii de mai tarziu. Copilul se dezvolta bine. mananca si adoarme usor, iar mama nu mai trebuie sa recurga la o gama variata de mijloace, pe cat de originale pe atat de nesanatoase pentru sanatatea
mintala a copilului: leganatul, purtatul prin casa, veghea langa patuc pana la adormire si atatea alte patente\" ale fiecarei mame. Parintii, la randul lor, isi procura astfel orele de odihna atat de necesare sanatatii lor si atmosferei din casa. caci copilul, obisnuit de la
nastere cu ore fixe de masa si de somn, este totdeauna linistit, nu cere de mancare prin tipete si nu face zgomot.
Cand copilul tipa mult, trebuie verificat daca e curat, satul si odihnit. Daca totul pare in regula si totusi copilul tipa si e agitat, poate fi vorba de o imbolnare si trebuie solicitata asistenta medicala.
Mai trebuie aratat aici ca unele mame se prevaleaza de faptul ca, daca il iau in brate cand tipa, copilul se linisteste Luatul in brate si leganatul in astfel de situatii este un mijloc sigur de a cultiva copilului deprinderi gresite. Luat in brate de cate ori ge, copilul se obisnuieste sa ceara tot prin s sa fie luat in brate cat mai des, fiindca ii place sa lie ieganat in acest fel. Dar el poale fi educat: daca va li lasat sa ga (dar pcntiu aceasta e nevoie de rabdare, stapanire si, jier de otel\", chiar pentru una sau doua zile), copilul va fi obligat sa constate ca nu i se mai satisfac capriciile si ya renunta la s. Altminteri, el va deveni, treptat, un mic rasfatat, un tiran\".
Aceeasi recomandare este valabila si in ceea ce priveste orele, ca si maniera de
alimentatie a copilului. Metoda unor parinti de ,3-l distra\" pe copil in timp ce se hraneste, de a-l juca etc, este putin indicata. in momen-lul alimentarii este necesar sa-i cream copilului conditii ca el sa manance linistit si sa se concentreze asupra actului alimentarii. La 10-l1 luni, sa incurajam tendinta copilului de a manca singur. Aceasta ii dezvolta independenta si in acelasi timp il impiedica sa fie distrat de diferite senzatii din afara.
O perioada importanta, in care i se cere maniei muii calm si perseverenta, este cea in care incepe diversificarea alimentatiei copilului. Cu rabdare si staruinta, acesta va fi obisnuit treptat cu alimentele noi, necesare dezvoltarii iui. in nici un caz nu va fi fortat!
Pentru buna dezvoltare a sanatatii mintale si fizice,
somnul copilului arc o insemnatate primordiala. Copiiul mic are mare nevoie de somn, organismul sau fiind in plina crestere. Trebuie asigurata copilului o ambianta de
somn linistita, o camera bine aerisita. Mare atentie la etarea zgomotului! Chiar cand copiiul continua sa doarma si in aparenta nu reactioneaza cu nimic la zgomotele din jur, somnul nu-l va reface, sanatatea sa se va resimti si el va deveni nervos, agitat.
Se poate spune, in concluzie, ca pentru sanatatea llzica si mintala a copilului, pentru dezvoltarea lui normala, armonioasa, respectarea programului zilnic reprezinta o regula absolut esentiala.
Daca la
sugarul mic, de numai cateva luni, programul zilnic este relativ simplu, el reducandu-se la succesiunea precisa a orelor de masa si de somn, la sugarul mai mare programul se imbogateste cu elemente noi. lata un exemplu de program pentru sugarul de 7-l0 luni:
» 6,30-7,30: trezirea, asezarea pe olita, toaleta, alimentatia;
» 7,30-l0.30: somn (de preferinja in aer liber);
» 10,30-l1,30: trezirea, asezarea pe olita, alimentatia, joc (de preferinta in tarc);
» 11,30-l3,30: somn (de preferinta in aer liber);
» 13,30-l5,30: trezire, olita, alimentatie, joc (de preferinta in tarc);
» 15,30-l7,30: somn (de preferinta in aer liber);
» 17,30-20; trezire, olita, alimentatie, joc;
» 20-21,30: baie. alimentatie,
» 21,30-6,30: somn.
Dupa cum se vede chiar din programul infatisat mai sus, aerul liber ocupa un loc foarte important, justificat prin atentia care se cune acordata intaririi de timpuriu a rezistentei copilului la frig. umezeala, vant si oboseala. Deci este obligatoriu ca. incepand chiar de la varsta de sugar, sa fie cunoscute si aplicate cu marc regularitate, fara intrerupere, procedurile de calire a organismului cu ajutorul apei, soarelui, aerului si al \'gimnasticii, toate efectuate intr-un climat.de dragoste si de caldura materna si familiala.
Sa precizam din nou, cu riscul de a ne repeta, ca mama este centrul afectiv\" al intregii familii. Ea este cea care stimuleaza multilateral dezvoltarea armonioasa a copilului, in sensul edificarii unei solide sanatati \'nu numai fizice, ci si mintale, ca substrat esential al itoarei capacitati de adaptare fara accidente1\" la conditiile not si schimbatoare ale mediului sau de ata.
