Aceste te favorizeaza digestia, actioneaza ca un stimulent cerebral, "sterg precum radiera" senzatia de oboseala, relanseaza energia. Multe dintre ele sint pretioase surse de vitamina C. Iata ghidul telor al dinamismului cotidian cu retete din te medicinale.
Alcoolul si tincturile
Ele sint fortifiantele de altadata. Evident, totul pe baza de te: gentiana, arborele de chinina, scortisoara,
portocala amara, menta. Ele sint, de asemenea, te ale sanatatii, caci ele sint mai in masura sa produca remedii pentru a reda forta si vigoarea decit bauturile alcoolice servite ca aperitive sau lichiorul. In zilele noastre, toata lumea stie ca o stimulare cu alcool este inselatoare, de scurta durata si cu consecinte neplacute. Totusi, alcoolul poate fi necesar in utilizare pentru anumite te, in mod particular cele de la care sint folosite radacinile sau scoarta. Alcoolul permite o mai buna extractie a principiilor active vegetale, de obicei putin solubile in apa sau in infuzii. Realizarea tincturilor rele acest fapt. Totusi, chiar fara alcool, cea mai mare parte a stimulentelor isi pastreaza calitatile lor dinamice.
La ce e buna gentiana
Gentiana (gentiana lutea) este o ta care traieste pe munti destul de inalti si la care numai radacinile sint active, avind ca efect terapeutic nu numai cresterea secretiilor gastrice, ci si cresterea rezistentei organismului. Ea deschide apetitul si permite revigorarea fortelor. Vechile moase sfatuiau folosirea ei la sfirsitul sarcinii, pentru dinamizarea cresterii fatului.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa se folosesc 15-20 g de radacini de gentiana, taiate marunt. Se lasa la macerat timp de cel putin cinci ore. Se poate indulci cu
zahar sau cu miere.
Efectele chininei
Arborele de chinina (cinchona succimba) este originar din America Centrala. El este cunoscut in Europa din secolul al XVII-lea datorita renumelui sau prin proprietatile scoartei. Aceste proprietati pot sa combata malaria. Insa in 1802 s-a descoperit secretul prin care se putea extrage chinina. Pe linga proprietatea sa antifebra, chinina poseda o mare actiune tonica.
Mod de folosire:
Din scoarta sub forma de pudra, se ia 1 g sau 2 g pe zi, fie cu un pic de apa, fie se presara pe alimente.
Micul-centaur face bine la anemie
Micul-centaur (erythoroea centaurium) sau gentiana mica se recomanda din cele mai vechi timpuri in cazuri de greata, de incetineala digesti, de
anemie si mai ales in conlescenta. Prin principiile sale active, stimuleaza nu numai functiile hematopancreatice, ci si intreg organismul.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa rece se folosesc 15 g din virfurile inflorite ale tei. Se fiebe in clocot si se lasa la infuzat timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cani de ceai pe zi, inainte de masa. Se indulceste cu miere. SAU: Se pun 50 g de virfuri inflorite intr-un litru de vin rosu de calitate. Se lasa la macerat timp de patru zile. Se strecoara. Se beau unul sau doua paharele pe zi.
In caz de reumatism
Hreanul (cocheria amoracia). Cel de cultura foarte veche, care se gaseste in stare salbatica, mai ales la malul riurilor, este activ pentru rinichi si este un bun alinator pentru durerile reumatice. Dar
hreanul are si o activitate tonica, de altfel.
Mod de folosire:
Se intrebuinteaza sub forma de sirop de
hrean compus, spus alt fel sirop antiscrobutic, urind in codicele farmaceutice. Radacinii de hrean i se pot asocia frunze de trifoi, scortisoara de Ceylan, coaja de portocala, mar, care trebuie amestecate toate intr-un vin alb dulce. Dar una dintre cele mai bune metode de a beneficia de stimularea hreanului nu este alta decit aceea de a-i utiliza radacinile sub forma de razatura, care se poate presara pe carne, pe salate sau aluaturi. In acelasi mod se poate proceda si cu scortisoara in compoturi sau in produsele de patiserie. In acelasi cadru al dinamismului vegetal se pot folosi telina, coriandrul, sofranul, ardeiul iute sau frunze de menta cu propria lor aroma, aducind mereu un plus de energie.
Care sint stimulatorii cerebrali
Pentru a stimula un creier care e pe cale sa-si piarda puterile, un numar important de medicamente pe baza de sinteze au fost propuse. Dar, pina in zilele noastre, produsele cele mai active ne sint oferite direct de te. Mai multe dintre ele elaboreaza substante ale caror actiuni se exercita la nivelul circulatiei cerebrale.
Alcaloidul prezent in micul-brebenel creste debitul sangvin al capilarelor cerebrale si, de asemenea, oxigenarea tesuturilor irigate. Frunzele de ginkgo exercita un efect protector la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului.
Micul-brebenel (Vinca Minor)
Aceasta ta gratioasa cu flori bleu-violacee a devenit foarte importanta pentru necesitatea farmaceutica. Recolta acestei te se poate face pe durata tuturor anotimpurilor, caci frunzele sale, singurele care se folosesc, sint persistente. Mentionam dintre proprietatile sale cele mai importante: cresterea facultatilor memoriei, de concentratie si citeodata cele auditive.
Mod de preaparare:
La o jumatate de litru de apa se pun 5 g de frunze uscate. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cesti pe zi.
Ginkgo (ginkgo biloba), arbore originar din China si mult timp cultit pe un teren ornamental, prezinta frunze in forma de entai, continind diferite substante de mare activitate in sfera circulatorie. Diverse cercetari efectuate cu extracte din frunzele sale au aratat ca aceasta ta merita sa fie recomandata in cazul imbatrinirii cerebrale cu dificultati relationale. In geriatrie, mai multe medicamente de larga prescriptie sint facute pe baza acestei te atit de bogate in flavonoide.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un litru de apa rece se adauga 40 de grame de frunze uscate. Se pune la fiert cel putin patru ore, fierbindu-se cu foc mic, intr-un recipient inchis. Se beau doua sau trei cani pe zi.
Pentru a reda mai multa energie functiilor memoriei se poate prepara o infuzie dupa modelul anterior din: 20 g de frunze uscate de brebenel si 20 g frunze uscate de ginkgo.
Exista de asemenea o ta mai putin specifica activitatii cerebrale decit cele doua amintite mai sus, dar care este eficace in favorizarea facultatilor intelectuale: urzica salbatica.
Urzica (urtica major) este o ta la care se folosesc numai partile aeriene taiate in timpul infloririi, adica de la sfirsitul lui aprilie pina in septembrie. Ea constituie o sursa remarcabila de multiple vitamine,
minerale si oligioelemente. Un studiu clinic efectuat pe 800 de persoane a aratat ca administrarea unui tratament pe baza de ta de urzica proaspata, urmat numai trei saptamini, permite cresterea facultatilor atentiei, ideatiei etc.
Mai mult, acest studiu a permis constatarea scaderii nete a componentei psihice a oboselii.
Mod de preparare a ceaiului:
Pentru un litru de apa se folosesc 50-60 g de frunze si tulpini de urzica. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau trei sau patru cani pe zi, dupa masa.
Care sint stimulatorii sexuali
Cu radacinile de ghimbir si de ginseng sau cu rizomii de eleuterococ se ajunge la stadiul vegetalelor de inalta performanta. Toate aceste te cunoscute inca de pe vremuri in tinuturilor Extremului Orient pentru multiplelor lor proprietati intaritoare nu sint folosite de foarte mult timp in Occident.
Prin diferitele substante active ce le contin, aceste te exercita actiunea lor atit asupra sistemului circular, cit si asupra mai multor glande dintre care cele suprarenale, cele ale tonusului si cele sexuale etc.
Ghimbirul (zingiber officinales) este o iarba vice, cu aspect de gladiola, iar proprietatile sint datorate rizomilor sai, adica partea tulpinii care intra in pamint. Multe studii au aratat ca sub actiunea ghimbirului, volumul secretiilor testiculare creste, la fel ca si mobilitatea spermatozoizilor. Ghimbirul este deci ta fertilitatii. De altfel, printre alte activitati trebuie semnalata o crestere a a secretiilor biliare favorizind
digestia grasimilor si o putere antigreata, specifica prevenirii raului din timpul mersului cu mijloace de transport.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un sfert de litru de apa rece se adauga 5 g de rizomi taiati marunt. Se pune la foc continuu cite minute. Se strecoara. Se bea una sau doua cani pe zi. SAU: Razatura de rizomi se adauga pe produsele
fainoase sau pe cruditati.
Ginsengul (panax gingseng) este o veriila ta folosita ca remediu universal pentru cei din Extremul Orient. De asemenea, cei care sint epuizati in munca lor profesionala sau in cea familiala pot beneficia de proprietatile sale. Deci, aceasta ta miraculoasa reda energia celei mari mari parti a functiilor. Amelioreaza atit capacitatea fizica, cit si psihica sau intelectuala. Sportivii sau studentii ii gasesc o mare intrebuintare. Pe de alta parte, ea stimuleaza secretiile hormonale si in mod deosebit cele sexuale. Prin starea de bine pe care o genereaza, ea previne starile de deprimare si, la persoanele in virsta, permite o mai buna rezistenta in ceea ce priveste trecerea anilor sau la rigurozitatile iernii. Ginsengul trebuie evitat in starea de sarcina, caci inca nu se cunosc repercusiunile sale asupra fatului.
Mod de preparare a ceaiului:
Intr-un litru de apa se introduc 15-20 g de radacini de ginseng taiate marunt. Se lasa la fiert timp de 3 sau 4 minute. Se strecoara. Se adauga in
cafea o lingurita sau doua pe zi. Se poate de altfel presara pe produsele
fainoase sau pe salate. SAU: Intr-un litru de vin dulce se pun 20 g de radacini taiate marunt si se pun la macerat timp de o luna.
Eleuterococul (eleutherococus senticocus) se intilneste in Asia, dar mai ales in cimpiile Rusiei, iar calitatile sale sint datorate radacinii, la fel ca ginsengul, dar cu nivel mai scazut. De unde si denumirea de ginseng sarac. Prezinta o actiune afrodisiaca. Dar proprietatea majora care distinge eleuterococul de restul telor stimulatorii vegetale se exercita la nivel muscular. In practica sporti, creste rezistenta la eforturi a fibrelor prea mult solicitate. Este ta care permite performante si este folosita de atletii din Est.
Mod de folosire:
La un litru de apa se adauga 15 g de radacini uscate si farimitate. Se fiebe timp de 2 sau 3 minute. Se lasa la macerat timp de 10 sau 12 ore. Se strecoara. Se beau doua sau trei cani pe zi sau doua cani, inainte de efort fizic.
