De la intunericul matinal si pina la gustarea de prinz sau de seara, cei mai multi dintre noi se mentin dinamici, in fiecare zi, datorita consumului mai mult sau mai putin constient de cofeina, care este asimilata de dirse te. Daca intr-o o
cafea nu exista nici o indoiala asupra prezentei cofeinei, acest lucru nu este valabil pentru alte bauturi obisnuite. Kola sau ceaiul sint adeseori suspecte ca o contin. Alcaloidele se gasesc in mai multe specii getale. Cofeina stimuleaza inima si contracta vasele. In sfera nervoasa,
cofeina se comporta ca un excitant util, dar poate provoca tremurari, agitatie, angoasa, insomnie sau, paradoxal, o senzatie de
somn la anumite persoane. In plus, ea creste eliminarea renala. Dar cea ce constituie o proprietate majora a acestei substante este actiunea sa la nil muscular. Actiune care, dupa anumite cercetari recente, se exercita in mod indirect. Dupa o absorbtie totala de cofeina, organismul elaboreaza un exces de betaendorfine, substante de secretie naturala si cu efecte asemanatoare celor ale morfinei, diminuind durerile aparute printr-un efort fizic intens. Pe moment, nici o senzatie de oboseala nu apare, intelegindu-se prin aceasta ca se pot prelungi contractiile musculare. Pe sportiv, cofeina apare ca unul dintre cele mai bune energenizante. Dar trebuie facuta diferenta dintre energizant si dopaj! Arborele de cafea (coffa arabica sau robusta liberica sau amoldiana, dupa diferitele variatii)
Din acest arbore tot timpul rde din tinuturile tropicale nu se prea stie de semintele uscate, care sint denumite bobi, fiind produse de un fruct rosu la maturitate si avind aspectul unei mici cirese. Utilizate in stare naturala, aceste seminte constituie
cafeaua rde si dau o bautura cu o savoare amara si cu un miros placut, continind 1% cofeina. Prin prajirea acestor seminte se formeaza un ulei special care confera cafelei toata aroma sa. In afara de cofeina, cafeaua asigura alte aporturi in diferite saruri
minerale si vitamine, aporturi minime, necifrabile. Intr-o ceasca, pentru 2 g cafea solubila se distinge prezenta a cel putin 3 vitamine: B2 (2 mg), B5 (80 mg) si mai ales B3 (400 pina la 500 mg). De altfel,
vitaminele B1 si C, prezente in cafeaua rde, au disparut, fiind distruse prin prajire.
Arborele de ceai (camalia sinensis) este intilnit sub numeroase specii, plus 300 dupa referintele anglo-saxone. Din acest arbore nu se recolteaza decit frunzele, care, uscate fiind, sint denumite ceaiul rde, in paralel existind ceaiul negru, care este produs prin fermentare mai mult sau mai putin prelungita. Ceaiurile semifermentate reprezinta asa-zisul Dragon Negru sau Wu Long. Importanta componentelor depinde de originea speciei. Printre ele deosebim un pic de fluor si bineinteles cofeina, dar si un acid care este banuit ca ar produce, impreuna cu calciul, entuali calculi in caile
urinare cu crize de
colici renali.
