Cum insa atit fructele si zarzaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutriti si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea
fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc.
Este ideal, ca
sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor.
Cind, din diverse motive, aceste
sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interl dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitati. De unde se impune asigurarea silitatii lor.
In ce afectiuni se folosesc mai ales
Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite,
ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie,
insuficienta cardiaca,
hipertensiune arteriala,
litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.
Care este compozitia lor
In compozitia fructelor si
legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si
glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint meolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint meolizati in saruri alcaline.
De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.
Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si
vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele,
nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conserrea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.
